Este doliu uriaş în presa din România!
Toată România plânge! Unul din cei mai mari jurnalişti ai României a murit la 92 de ani
Radu Cosașu, unul dintre cei mai mari jurnalişti din România, s-a stins din viaţă la vârsta de 92 de ani.
Editorialist al Gazetei Sporturilor în ultimii aproape 20 de ani, Radu Cosașu era o legendă a presei sportive din ţara noastră. El s-a stins din viaţă noaptea trecută, la Spitalul Elias din Capitală, transmite Gazeta Sporturilor.
„Îmi produce o imensă bucurie să discut despre sport. Îți împărtășesc un secret, de copil am visat să fiu cronicar de fotbal.
În stilul lui Vanea Chirilă, să descriu cum se marchează ori se ratează un gol. Teribil mi-aș fi dorit să fiu gazetar sportiv!”, spunea Radu Cosaşu în 2010, într-un interviu pe care i l-a acordat lui Ovidiu Ioaniţoaia.
„Important e că nu m-am plictisit pe pământ”, mai spunea regretatul jurnalist, cu o altă ocazie.
Radu Cosaşu: Nu mi-a fost și nu-mi e rușine nici cu originea, nici cu numele, doar că Rohrlich era greu de pronunțat
Născut pe 29 octombrie 1930, la Bacău, scriitorul şi publicistul Radu Cosaşu, pe numele său real Oscar Rohrlich, a urmat la București Liceul Evreiesc chiar sub legile rasiale antonesciene (1940-1948), după care a frecventat timp de un an Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1948-1949) şi apoi Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu” (1952-1953).
A fost reporter la Revista elevilor (1948-1949), unde a şi debutat în 1948, apoi redactor la Scânteia Tineretului (1949-1950). A fost exclus din redacție din cauza originii sociale.
După trei ani de pauză este reangajat la Scânteia Tineretului ca reporter special și debutează cu „Opiniile unui pământean”. Între anii 1968-1987 a fost redactor la revista „Cinema”.
În perioada 1956-1968 publică volumele „Energii”, „Nopțile tovarășilor mei” și romanul „A înțelege sau nu”. Apare și volumul „Maimuțele personale” – „Proză pe care o consider adevăratul meu debut literar”.
Apoi, volumele care au urmat au confirmat aprecierile criticii privind originalitatea şi pluralitatea scrierilor sale, dintre acestea evidenţiindu-se ciclul autobiografic de nuvele „Supravieţuiri”, „Meseria de nuvelist”, „Ficţionarii”, „Logica”, „Cap limpede”, mai scrie gsp.ro.
Începând cu anul 1969, Radu Cosașu face cronică sportivă sub pseudonimul „Belphegor” în ziarul Sportul.
Iar în următorii ani, începând cu 1970, publică şi volumele „Un august pe un bloc de gheață”, „Alți doi ani pe un bloc de gheață”, „Povești pentru a-mi îmblânzi iubita” și „Ocolul pământului în 100 de știri”.
A avut şi o rubrică permanentă în România liberă, intitulată „Telecinema”, care a durat 23 de ani.
A primit şi Premiul național pentru literatură acordat de Uniunea Scriitorilor, pentru întreaga carieră
În 2002, prin rearanjarea cronologică a nuvelelor din seria „Supravieţuiri”, îi apare un prim volum dintr-un nou ciclu intitulat „Supravieţuirile” – „Rămăşiţele mic-burgheze”, urmat, în 2003, de un al doilea volum intitulat „Armata mea de cavalerie”. În 2016 i-a apărut la editura Polirom volumul „Viaţa ficţiunii după o revoluţie”.
La 30 martie 2004 a fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, conferit de Preşedinţia României, iar trei ani mai târziu primește Premiul național pentru literatură acordat de Uniunea Scriitorilor, închinat întregii cariere.
La Gala Premiilor „Ioan Chirilă”, rezervate gazetarilor sportivi, din 22 noiembrie 2010, Radu Cosaşu a primit Premiul de excelenţă. Ultimul premiu primit a fost în 2022, pentru întreaga activitate, oferit de Asociația Presei Sportive.
Din 2005, Radu Cosaşu a scris săptămânal în pagina de opinii a Gazetei Sporturilor, ultimul său text publicat fiind pe 18 februarie 2023, „Imobilul Dan Petrescu”.
