Generalul Mihai Caraman a decedat la vârsta de 95 de ani

Generalul Mihai Caraman rămâne în istorie ca unul dintre cei mai abili spioni români, ale cărui acțiuni au avut un impact profund în timpul Războiului Rece și asupra securității NATO.

Caraman s-a născut pe 11 noiembrie 1928 în Comuna Oancea, județul Galați, a devenit cunoscut pe plan internațional pentru activitatea sa de spionaj, care a avut un impact semnificativ asupra NATO în timpul Războiului Rece.

Se pare că acesta era internat de ceva timp la Floreasca, la terapie intensivă.

„Rețeaua Caraman” și Impactul Asupra NATO

Între 1958 și 1969, Mihai Caraman a condus o rețea de spionaj care a reușit să sustragă informații ultrasecrete din cadrul NATO, organizația militară fiind atunci cu sediul la Paris. Aceste informații, care acopereau o gamă largă de aspecte precum priorități strategice, bugete și planuri de investiții, au fost furnizate ulterior serviciilor secrete ale URSS.

Acțiunile sale au fost considerate una dintre cele mai complexe și de succes operațiuni de spionaj din timpul Războiului Rece, contribuind la menținerea echilibrului de putere între NATO și Pactul de la Varșovia.

S-a retras după ce NATO a refuzat să colaboreze cu România după Revoluție

Mihai Caraman a fost considerat un erou al spionajului românesc, reușind să perturbe planurile NATO și să aducă avantaje strategice României și aliaților săi din Pactul de la Varșovia. În ciuda controverselor, acțiunile sale au fost văzute ca o contribuție majoră la prevenirea unui conflict armat între cele două blocuri politico-militare.

În 1992, Caraman a fost nevoit să se retragă din funcția de șef al serviciilor de informații externe ale României, după ce NATO a refuzat să colaboreze cu România atâta timp cât el se afla în funcție.

Istoricul Florian Banu, autor al cărții „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece”, publicată în 2019, a subliniat importanța acțiunilor lui Caraman în menținerea echilibrului de putere în timpul Războiului Rece, potrivit historia.ro.

Conform lui Banu, „rețeaua Caraman” a jucat un rol crucial în obținerea unor informații vitale care au influențat deciziile strategice și politice ale României și ale Uniunii Sovietice.

Activitatea lui Caraman a fost catalogată de evaluatori NATO drept „cea mai gravă breșă de securitate” din istoria de 20 de ani a Alianței, având în vedere că toate documentele politice și militare ale NATO, inclusiv cele ale Grupului de Planificare Nucleară (NPG), au fost compromise.

O moștenire controversată

În contextul Războiului Rece, activitatea lui Mihai Caraman a fost interpretată din perspective diferite, unii considerându-l un agent sovietic, iar alții văzându-l ca pe un apărător al intereselor naționale românești.

Istoricul Florian Banu argumentează că acțiunile lui Caraman au contribuit la prevenirea unei confruntări armate între NATO și Pactul de la Varșovia, subliniind complexitatea și importanța informațiilor secrete în luarea deciziilor strategice.