Doliu în presa românească! A murit Alexandru Moraru
Doliu imens în presa românească! Jurnalistul Alexandru Moraru s-a stins din viață după ce a pierdut lupta cu o boală necruțătoare. Înmormântarea este programată pentru mâine, la Agigea, în județul Constanța.
Alexandru Moraru era o personalitate de marcă în lumea radio-ului și televiziunii, având o carieră remarcabilă ca prezentator și realizator la Digi24, Antena 1 și Realitatea TV. În prezent, era creator digital și deținea o firmă în domeniul mass-media.
„Vă rog să citiți și să-l pomeniți pe Alexandru Moraru! (…) Alex Moraru a pus voce pe prima mea anchetă din fostul lagăr de exterminarea a câinilor din Constanța, sub regimul Puppy Vet. Țin minte cum a ieșit răvășit din camera unde se făcea înregistrarea și unde citea ce scriam că se întâmplă în acel adăpost. Vedeam în privirea lui acea reacție firească a omului cu suflet, care nu închide ochii în fața râului.
Alex a murit fără să devină un actor celebru, așa cum putea. Omul era un rebel în costum. Mereu venea pe grabă la redacție, cu părul și hainele dezordonate, dar glumele aranjate, ca un personaj de sitcom din anii 90. Era personaj mare, mare și super deștept. Azi am aflat că a murit.
Știam ceva despre el în ultima vreme? Nu. Ne căutam? Nu. Vreți să vă mint? Așa e în presă, muncim mult și avem vieți personale dezordonate. Alergam de nebunii, uităm unii de alții și ne uităm pe noi în redacții. Mulți ne știu drept ‘ăia de țin microfonul în mână’ dar dincolo de imaginea asta e o poveste mare cu o mie de straturi.
Dumnezeu să te odihnească în pace, Alex!”, a scris jurnalistul Kanal D Daniel Savopol.
Ce spunea jurnalistul despre viața de moderator
În 2013, când Digi24 Constanța a împlinit un an de emisie, Alexandru Moraru povestea următoarele despre viaţa într-o redacţie de televiziune:
„În fiecare dimineață trebuie să mă transpun într-un manager de corporație, într-un muncitor care la prânz mănâncă parizer pe ziar în pauza de masă, într-un profesor sau într-un elev. Așa pot să adresez foarte ușor întrebari invitaților. Ce poate fi mai plăcut decât să te duci la birou și să fii în fiecare zi ce vrei tu, în funcție de subiect?! Polivalența discursului este indispensabilă într-un astfel de format de emisiune aparent îngust.
Fiecare dintre noi trebuie să trăiască din ceva, să aibă o sursă de venit. În fiecare ediție vorbim despre destine profesionale, așa că subiectele sunt întotdeauna diverse și de mare interes pentru toate categoriile de vârstă: de la celebra întrebare „ce vrei sa te faci când o să fii mare?” până la bucuria pensionării”.
Tot atunci, întrebat dacă au existat dificultăți în anul precedent, jurnalistul a spus:
„Da, emoțiile inerente când invitatul ajunge la emisiune în ultimul moment din cauze diferite. Tracul unor invitați care se află pentru prima dată în fața camerei. Atunci când trebuie să-i destind prin orice mijloc jurnalistic posibil, prin evitarea întrebărilor incomode și ambalarea lor sub o altă formă din care să reiasă adevărul. Nu e ușor, dar e plăcut. Fiecare ediție e o provocare pentru că se întâmplă frecvent ca invitații mei să apară în premieră la televizor. Pentru că nu sunt vedete, nu sunt sex-symboluri și nici dive. Sunt doar motoare ale societății”.
S-a stins și fosta gimnastă Sonia Iovan
Și sportul românesc a suferit o pierdere extrem de dureroasă. Sonia Iovan, prima gimnastă română care a câștigat medalii la Jocurile Olimpice și la Campionatele Mondiale, a decedat în Franța, unde locuia de câțiva ani. Anunțul a fost făcut vineri de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR).
„Drum lin, Sonia Iovan! Sonia Iovan e prima medaliată olimpică, mondială la gimnastică a României. (…) Acum, s-a stins în Franța, unde locuia de ani buni. Dumnezeu să o odihnească!”, a transmis COSR.
Conform sursei menționate, Sonia Iovan și-a început cariera în gimnastica artistică la Cluj, continuând apoi la Clubul Știința din București, unde a fost antrenată de profesorii Nicolae Băiasu și Iosif Hindi.
COSR a informat că Sonia Iovan a participat la trei ediții ale Jocurilor Olimpice. În 1956, la Jocurile Olimpice de la Melbourne, a făcut parte din echipa românească alături de Elena Leuștean, Georgeta Hurmuzache, Emilia Vătășoiu, Elena Mărgărit și Ileana Săcălici, echipă care a câștigat medalia de bronz, fiind prima medalie olimpică pe echipe în istoria gimnasticii românești.
Aceeași performanță a fost repetată în 1960, la Jocurile Olimpice de la Roma, alături de Atanasia Ionescu, Elena Leuștean, Elena Niculescu, Uta Poreceanu Schlandt și Emilia Vătășoiu. În 1964, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, Iovan s-a clasat pe locul 6 cu echipa și pe locul 14 la individual compus. De asemenea, la Campionatele Mondiale din 1958, desfășurate la Moscova, Iovan a contribuit la câștigarea medalei de bronz de către echipa românească, marcând prima medalie mondială pe echipe din istoria gimnasticii românești. Mai multe puteți citi aici.
