Doliu la nivel mondial! Cunoscutul filosof german, Ernst Tugendhat, a murit luni, la vârsta de 93 de ani, la Freiburg im Breisgau, după cum a informat fiul său pentru Deutsche Presse-Agentur (DPA). Tugendhat era considerat unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul filosofiei analitice a limbajului.

A fugit de naziști în 1938

Filosoful s-a născut în 1930 la Brünn (astăzi Brno în Republica Cehă – n.red). Familia a fugit de naziști în 1938, mai întâi în Elveția, apoi în America de Sud.

După război, Tugendhat a studiat filologia clasică la Universitatea Stanford din California. S-a întors în Europa în 1949 pentru a studia filosofia lui Martin Heidegger.

După ce a predat, pe rând, la Freiburg, Tübingen, Heidelberg, Max Planck Institute Starnberg şi la Free University din Berlin, Ernst Tugendhat s-a întors în America de Sud în 1992, pentru a preda la Santiago de Chile.

Prelegerile sale au intrate în istorie

Unele dintre prelegerile lui Tugendhat au rămas în istoria filosofiei. De exemplu, introducerea la filosofia lingvistică-analitică. La începutul anilor ’70, Tugendhat făcuse astfel o mediere a școlii analitice anglo-saxone cu metafizica și filosofia transcendentală din Europa continentală.

„Înțelegerea umană nu poate fi elucidată decât în reflecția asupra structurilor lingvistice fundamentale”, își învăța el odată studenții din Heidelberg  și le făcea clară ambiguitatea inevitabilă a gândirii.

Doliu în Japonia

Japonia este în doliu, după ce s-a aflat că Kenzaburo Oe, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1994, simbol progresist şi nonconformist, s-a stins din viață. Acesta a decedat la onorabila vârstă de 88 de ani pe data de 3 martie 2023, însă abia astăzi, 13 martie 2023, a fost anunțat decesul său de către Editura Kodansha. Înmormântarea sa a avut loc în cadru restrâns, participând doar membrii familiei.

„A murit de bătrâneţe la primele ore ale zilei de 3 martie”, scrie într-un comunicat de presă.

„Kenzaburo Oe, al doilea laureat al Premiului Nobel pentru Literatură al Japoniei, cu insistenţa sa de a angaja cititorul într-un dialog provocator asupra condiţiei umane, este una dintre cele mai pasionate voci ale conştiinţei care contracarează tradiţia culturală minimalistă a ţării, care pune imaginea şi estetica tăcerii mai presus de preocupările sociale şi politice”, îl caracteriza Academia Nobel.