Doliu uriaș în România! A murit un nume de legendă. A fost o celebritate în lumea culturală

Este doliu în lumea culturală după ce criticul și istoricul literar Mircea Tomuş a decedat la vârsta de 88 de ani. Tragicul eveniment a fost anunțat de managerul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Virgil-Ştefan Niţulescu.

„Mircea Tomuş era o celebritate în lumea culturală atunci când a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii, în 1993. Aşa l-am cunoscut. Mi-a fost şef şi i-am apreciat, dincolo de calităţile de critic, pe care le ştiam, din ceea ce citisem, până atunci, calităţile umane. Era un om elegant, oripilat de mitocănia multora dintre demnitarii care se aflau la guvernare, pe atunci. Nu avea mare experienţă administrativă, dar a fost ghidat, întotdeauna, de bun gust şi de bun simţ. Am vorbit cu el, ultima oară, cred, acum vreo 10 ani. Părea un om împăcat cu soarta, dar şi întristat de vremuri. Dumnezeu să îl odihnească!”, a scris luni Niţulescu, pe Facebook.

Mircea Tomuş a avut mai multe funcții de-a lungul timpului

Regretatul critic și istoric literar s-a născut la 9 ianuarie 1934, în comuna Mociu, judeţul Cluj și a urmat Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj-Napoca în perioada 1951-1955. Ulterior, în anul 1975, a obținut și un doctorat în filologie.

De-a lungul carierei sale, Mircea Tomuș a fost redactor la revista clujeană ‘Steaua’ în perioada 1955-1970 și redactor-șef la editura ‘Dacia’ în perioada 1970-1972.

Ulterior, regretatul critic literar a fost redactor-șef la noua serie a revistei Transilvania din Sibiu în perioada mai 1972 – 1990 şi 2000-2002. De asemenea, Mircea Tomuș a fost profesor la Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, şeful catedrei de Artă Teatrală încă din anul 1994, el urmând să se pensioneze în 2004.

A fost preşedinte al CFSN, apoi al CPUN, judeţul Sibiu în decembrie 1989, membru CFSN şi CPUN la nivel naţional în perioada ianuarie-11 mai 1990 și secretar de stat la Ministerul Culturii în perioada 30 decembrie 1992-august 1994.

A scris foarte multe cărți

În anul 1956 a debutat editorial cu monografia ‘Gheorghe Şincai’, iar apoi au urmat culegeri de critică şi istorie literară, astfel:

  • ’15 poeţi’ (1968)
  • ‘Carnet critic’ (1969)
  • ‘Răsfrângeri’ (1973)
  • ‘Istorie literară şi poezie’ (1974)
  • ‘Mişcarea literară’ (1981)

Regretatul critic și istoric literar a alcătuit două studii ample despre ‘Opera lui I.L. Caragiale’ (1977, 2002) şi ‘Mihail Sadoveanu.

A fost, de asemenea, un caragialeolog de seamă, pe lângă monografia ‘Opera lui I. L. Caragiale’, a mai scris ‘Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis’ (2002) şi masiva lucrare ‘Caragiale după Caragiale’ (2004), în care dezvăluie ‘mecanismele magiei teatrale’. S-a afirmat şi ca romancier: ‘Întoarcerea’ (1983), ‘Aripile demonului’ (vol. 1, 2007), ‘Aripile demonului’ (vol. 2, 2009), ‘Aripile demonului’ (vol. 3, 2011), ‘Pentru un alt Caragiale’ (2012), ‘Aripile demonului’ (vol. 4, 2013).

În calitate de editor, a trecut de la îngrijirea unor ediţii şi alcătuirea unor prefeţe (M. Eminescu, L. Blaga, G. Coşbuc, I. Pillat, V. Voiculescu, M. Sebastian, Radu Stanca, G. Bacovia, G. Călinescu ş.a.), la punerea în circuit cultural a editurii sibiene ‘Media Concept’ , în care s-au tipărit sonetele lui Shakespeare (ediţie completă), lirica esenţială a lui Eminescu, poezia lui Goga, dar şi lucrări de valoare aparţinând unor scriitori români contemporani.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, a fost secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu. A fost distins cu premiul ‘B.P. Haşdeu’ al Academiei Române pe 1965, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj (1970) şi Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe 1973, Premiul pentru exegeză blagiană la Festivalul Internaţional de Poezie ‘Lucian Blaga’ (mai 2000), alături de Mihai Cimpoi (Republica Moldova), Felicia Burdescu-Focşeneanu, Premiul Opera Omnia al Festivalului Internaţional de Poezie ‘Lucian Blaga’ (2004), Premiul pentru proză pe anul 2007 al Bibliotecii ‘Octavian Goga’ din Cluj Napoca.

A fost „Cetăţean de Onoare al oraşului Avrig” din mai 2013.