Doliu în România! Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului care a ridicat Coloana Infinitului, a decedat
Doliu în România! Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului care a ridicat Coloana Infinitului, s-a stins din viață. Aceasta a decedat sâmbătă, 15 aprilie 2023, la onorabila vârstă de 85 de ani. Slujba ei de înmormântare va avea loc luni, 17 aprilie 2023, la orele 13:00, la Cimitirul Bellu Ortodox, capela mică (situată lângă administrație) din București.
Nefericitul anunț a fost făcut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.
„Cu imensă tristețe anunțăm trecerea la cele veșnice a reputatei doamne a brâncușiologiei românești, Sorana Georgescu-Gorjan. Cu abnegație și desăvârșit profesionalism, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, realizatorul tehnic al Coloanei fără Sfârșit, și-a pus viața în slujba cercetării fundamentale a vieții și operei creatorului sculpturii moderne, genialul artist Constantin Brâncuși”, a transmis instituția respectivă.
Familia Georgescu-Gorjan a jucat un rol important în crearea operelor lui Constantin Brâncuși
Tatăl ei, Ștefan Georgescu-Gorjan, a avut o contribuție importantă la realizarea Coloanei Infinitului, punând în practică ideile lui Constantin Brâncuși. Ștefan Popescu-Gorjan a lucrat pentru Societatea Petroșani devenind, la scurt timp, inginer-șef la atelierele centrale de acolo. El a făcut numeroase deplasări în străinătate, iar în decembrie 1934, l-a vizitat personal pe Constantin Brâncuși la Paris (Franța).
„Bunicul meu, Ion Georgescu Gorjan, a fost prieten bun cu Brâncuși, pe vremea când era băiat la prăvălie la care bunicul lucra. Apoi tatăl meu, Ștefan Georgescu-Gorjan, a lucrat cu Brâncuși la ridicarea Coloanei fără sfârșit. El este cel care i-a oferit soluția inginerească pentru construirea ei”, a povestit cândva Sorana Georgescu-Gorjan.
Potrivit criticului de artă Pavel Șușară, familia ei a adus o contribuție importantă în crearea operelor lui Constantin Brâncuși.
„Prezența unică și providențială în viața profundă și în opera majoră a lui Constantin Brâncuși este aceea a familiei Gorjan, reprezentată prin trei generații, ele însele exemplare: Ion Georgescu-Gorjan, Ștefan Georgescu-Gorjan și Sorana Gorjan. Implicarea efectivă și recurentă a familiei Gorjan în destinul omului și al operei lui Brâncuși nu se oprește, oricât ar părea de paradoxal, la timpul concret și pământean al marelui artist, ci depășește stricta cronologie a vieții acestuia și se prelungește dincolo de istoria imediată.
Dacă primul dintre Gorjeni, Ion, l-a sprijinit material, moral și sufletește pe tânărul Brâncuși, cel de-al doilea, Ștefan, i-a fost partener, și coautor, la cel mai temerar proiect artistic de for public al sec. XX, Ansamblul de la Tg. Jiu, creatorul soluției tehnice unice pentru realizarea și susținerea Coloanei fără sfârșit, iar cea de-a treia generație, Sorana Gorjan, s-a dedicat, cu o pasiune enormă și cu un devotament unic, atât posterității lui Brâncuși, operei sale mereu provocatoare, cât și valorificării celei mai prețioase arhive Brâncuși din România, aceea care constituie patrimoniul familiei Gorjan”, a explicat intelectualul respectiv.
Despre Sorana Georgescu-Gorjan
Potrivit informațiilor oferite de Gorjan, Sorana Georgescu-Gorjan s-a născut la Petroșani, județul Hunedoara, pe data de 1 martie 1939, tatăl ei fiind inginer, iar mama ei profesoară de limba franceză.
„A văzut lumina zilei în casa din strada Cloșca nr. 2, în care tatăl său, autorul concepției tehnice a Coloanei Infinite monumentale, îl găzduise în august 1937 pe Constantin Brâncuși. A crescut în cultul marelui sculptor, având de mică în fața ochilor bustul realizat de acesta bunicului, Ion Georgescu – Gorjan. Familia Gorjan s-a mutat în capitală în anul 1941. În 1945 părinții au achiziționat un apartament pe strada Vasile Lascăr nr. 18, unde au locuit până ce și-au dat obștescul sfârșit (tatăl în 1985, mama în 1999). Sorana Georgescu-Gorjan domiciliază și în prezent tot aici”, relatează sursa citată anterior.
Sorana Georgescu-Gorjan a absolvit Facultatea de Litere, apoi a lucrat ca traducătoare la Institutul de Oncologie de la Fundeni, apoi la redacția de limbi străine a Academiei Române, până la ieșirea la pensie. A redactat peste 40 de publicaţii periodice 60 de cărţi.
