Într-un mesaj transmis pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a criticat dur recentele lovituri rusești, pe care le-a catalogat drept nejustificate și nepotrivite, solicitând președintelui rus să se retragă de pe pozițiile agresive și să accepte o negociere de pace.
Donald Trump a lansat critici atât pentru Putin, cât și pentru Zelenski
Atacul nocturn asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 9 persoane și rănirea altor 63, potrivit autorităților ucrainene. Conform datelor furnizate de surse militare ucrainene, una dintre rachetele care a lovit o clădire rezidențială – ucigând cel puțin 8 persoane – ar fi fost de tip nord-coreean KN-23A, ceea ce ridică semne de întrebare privind cooperarea militară internațională a Rusiei. Moscova a susținut că atacurile au vizat doar obiective militare.
„Nu-mi plac loviturile ruseşti asupra KIEVULUI. Nu sunt necesare, şi vin într-un moment foarte prost. Vladimir, OPREŞTE-TE! 5000 de soldaţi mor în fiecare săptămână. Hai SĂ FACEM acordul de pace!”, a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social.
Președintele Trump a criticat și poziția liderului ucrainean Volodimir Zelenski, acuzându-l că prin refuzul de a recunoaște oficial pierderea Crimeei, nu face decât să prelungească conflictul. Într-un mesaj anterior, Trump a menționat că peninsula a fost pierdută în perioada administrației Obama și că nu se justifică menținerea acestui punct ca obstacol major în calea negocierilor de pace.
„Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă sub auspiciile preşedintelui Barack Hussein Obama şi nici măcar nu este un punct de discuţie. Nimeni nu-i cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu al Rusiei, dar dacă vrea Crimeea, de ce nu au luptat pentru ea în urmă cu 11 ani când a fost predată Rusiei fără niciun foc de armă?”, a mai scris Trump.
Trump a subliniat că nu are interese legate de Rusia, ci dorește să evite pierderile umane masive, estimând că aproximativ 5.000 de soldați ruși și ucraineni mor săptămânal din cauza conflictului.
„Nu am nimic de-a face cu Rusia, dar am mult cu dorinţa de a salva, în medie, cinci mii de soldaţi ruşi şi ucraineni pe săptămână, care mor pentru absolut niciun motiv. Declaraţiile făcute de Zelenski astăzi nu vor face altceva decât să prelungească măcelul, şi nimeni nu doreşte asta”, a completat Trump, care i-a transmis preşedintelui ucrainean că „poate avea pacea, sau poate lupta încă trei ani înainte să piardă toată ţara”.
Zelenski a reiterat recent că Ucraina nu va recunoaște niciodată ocupația rusă a Crimeei
Zelenski a reiterat recent că Ucraina nu va recunoaște niciodată ocupația rusă a Crimeei, susținând că peninsula aparține poporului ucrainean și că legea fundamentală a țării interzice cedarea de teritorii. Această poziție a fost considerată de președintele Trump drept o piedică serioasă în calea negocierilor și o alegere riscantă, ce ar putea duce la pierderea întregii țări.
Conform unei analize publicate de Axios, planul de pace propus de Trump include recunoașterea de către SUA a Crimeei ca teritoriu al Rusiei, acceptarea de facto a controlului rusesc asupra altor teritorii ucrainene ocupate, excluderea Ucrainei din NATO, ridicarea sancțiunilor economice impuse Rusiei și preluarea de către SUA a controlului asupra centralei nucleare de la Zaporojie. Planul nu este agreat de Ucraina și nici de aliații europeni, fiind considerat controversat și greu de implementat.
Rusia este pregătită să reia discuțiile privind controlul armelor nucleare cu Statele Unite
Moscova a semnalat că este deschisă reluării discuțiilor cu Statele Unite privind controlul armelor nucleare, după o pauză de mai bine de doi ani, ca urmare a suspendării participării Rusiei la tratatul major privind armele nucleare între cele două puteri. Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat pentru mass-media de stat că administrația lui Donald Trump a arătat disponibilitatea de a redeschide dialogul pe teme de stabilitate strategică. Declarațiile au fost făcute într-un interviu publicat pe 24 aprilie 2025, agenția de presă TASS relatând poziția Rusiei.
„Administrația Trump își demonstrează în prezent disponibilitatea de a relua dialogul pe probleme de stabilitate strategică”, a declarat Șoigu agenției de presă de stat TASS într-un interviu publicat joi.
Șoigu a precizat că orice viitor acord de control al armelor nucleare ar trebui să ia în considerare factorii de securitate care reprezintă amenințări pentru Rusia. Printre aceste amenințări, oficialul rus a menționat extinderea NATO, sistemul global de apărare antirachetă al SUA și desfășurarea de către Washington a rachetelor terestre cu rază intermediară și scurtă de acțiune.
Serghei Șoigu a subliniat importanța luării în calcul a propunerii președintelui francez Emmanuel Macron
De asemenea, el a subliniat importanța luării în calcul a propunerii președintelui francez Emmanuel Macron de a extinde descurajarea nucleară a Franței la aliații europeni, o evoluție pe care Moscova o consideră relevantă pentru orice tratat viitor.
„Aceste acțiuni creează amenințări militare suplimentare pentru Rusia. Acesta este motivul pentru care așteptăm propuneri specifice din partea partenerilor noștri americani. (…) Conform Strategiei de securitate națională a Federației Ruse, în cazul în care state străine întreprind acțiuni ostile care reprezintă o amenințare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Federației Ruse, țara noastră consideră legitimă luarea de măsuri simetrice și asimetrice necesare pentru a reprima astfel de acțiuni și a preveni repetarea lor”, a subliniat el.
În contextul discuțiilor despre controlul armelor, Șoigu a afirmat că Rusia își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare în cazul în care se va confrunta cu o agresiune externă. Această amenințare vizează nu doar atacurile convenționale, dar și eventuale agresiuni asupra Rusiei sau a Republicii Belarus, amintind astfel de modificările recente ale doctrinei nucleare ruse. Potrivit Strategiei de Securitate Națională a Federației Ruse, orice acțiune ostilă din partea unor state care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Rusiei ar justifica măsuri corespunzătoare, inclusiv măsuri simetrice și asimetrice.
Șoigu a explicat că descurajarea nucleară este direcționată împotriva celor care consideră Rusia un potențial inamic și care dispun de arme de distrugere în masă sau de un potențial militar semnificativ, inclusiv forțe convenționale.
