În cursul acestei veri, țara noastră a fost impresionată de audierile unei comisii restrânse a Camerei Reprezentanțillor cu privire la evenimentele din 6 ianuarie 2021 și cu privire la vinovăția sau nevinovăția lui Donald Trump în cazul evenimentelor din ziua respectivă.
Departamentul Justiției a păstrat o mare tăcere cu privire la investigațiile pe care le-a făcut asupra fostului președinte, dar asta s-a întâmplat până în această lună, când FBI a percheziționat casa acestuia din Palm Beach, Florida, într-un caz legat de o serie de documente considerate secrete.
Spectacolul unui fost președinte care se confruntă cu o anchetă penală ridică mari semne de întrebare legate de democrația americană, iar aceste întrebări cer niște răspunsuri.
Atacul fără precedent al lui Trump la adresa integrității democrației americane necesită o anchetă penală. Detaliile tulburătoare ale erodilor sale postelectorale, adunate meticulos de comisia de anchetă pe tema evenimentelor din 6 ianuarie, lasă puține îndoieli legate de faptul că Trump a căutat să submineze Constituția și să încalce voința poporului american.
Președintele, învins la urne în 2020, a încercat să angajeze autoritățile federale, oficialii statului și gestionarii sistemului electoral al țăriii în furibundele sale eforturi de a rămâne la putere. Când toate celelalte metode au eșuat, el a incitat o mulțime înarmată, care a luat cu asalt Capitoliul, amenințându-i pe congresmeni.
Se pare că Departamentul Justiției examinează acum comportamentul lui Trump, inclusiv rolul său în tentativa de deturnare a alegerilor și în sustragerea unor documente secrete, duse ulterior la domiciliul său. În cazul în care procurorul general Merrick Garland și subalternii săi ajung la concluzia că există suficiente dovezi pentru a stabili vinovăția lui Trump pentru o acuzație gravă în instanță, atunci va trebui ca el să fie pus sub acuzare, scrie The New York Times.
Acest consiliu este conștient de faptul că, pentru a decide modul în care Trump ar trebui să fie tras la răspundere conform legii, este necesar să se vadă nu doar dacă urmărirea penală ar fi justificată, ci și dacă demersul ar fi înțelept. Niciun președinte american nu a fost vreodată urmărit penal după încheierea mandatului.
Când președintele Gerald Ford l-a grațiat pe Richard Nixon, el s-a asigurat că Nixon nu va fi urmărit penal pentru delicte comise în timpul scandalului Watergate; iar Ford a explicat această decizie, avertizând că o astfel de urmărire penală prezintă marele risc de a trezi „mari resentimente” și de a agrava disputele politice.
Acest avertisment rămâne la fel de important și astăzi. Urmărirea penală a lui Trump ar putea întări și mai mult sprijinul față de el și ar putea intra în teoriile conspirației pe care el însuși a încercat să le alimenteze. Asta ar putea agrava disputele între paride, putând duce chiar la tulburări. Dacă demersul este considerat ilegal, asta ar putea submina și mai mult încrederea în statul de drept, indiferent care ar fi rezultatul.
Riscurile agravării crizei politice sunt evidente. Partidul Democrat și Partidul Republican se află deja într-un proces rebarbativ, care ar putea dura generații. Există un risc substanțial ca, în cazul în care Departamentul Justiției îl pune sub acuzare pe Trump, viitorii președinți – indiferent dacă este vorba de Trump sau de altcineva – să folosească abuziv precedentul pentru a-și pedepsi adversarii politici.
Dacă partidul lor obține majoritatea în Camera Reprezentanților după alegerile de la jumătatea mandatului, unii republicani au amenințat deja că îl vor demite pe președintele Biden.
Dacă Garland decide să continue urmărirea penală, mesajul pe care Departamentul Justiției trebuie să-l transmită cât de curând și în mod repetat, chiar dacă domnul Trump credea cu adevărat, așa cum a susținut el, că alegerile au fost frauduloase, că planurile sale de a interveni în certificarea votului ar fi tot un delict. Și chiar dacă eforturile lui Trump au eșuat, ele ar rămâne în continuare niște delicte.
Peste 850 de alți americani au fost deja puși sub acuzare pentru rolul lor în atacul de la Capitoliu. Bunele lor intenții nu i-au ferit de consecințele acțiunilor lor. Ar fi nedrept dacă Trump, omul care i-a inspirat, nu ar avea de suportat niște consecințe.
Nimeni nu ar trebui să se bucure de perspectiva ca el sau vreun alt fost președinte să fie urmărit penal. Demersurile lui Trump au pătat rușinos una dintre cele mai vechi democrații din lume, afectându-i totodată viitorul.
Nici răspunderea în fața legii nu va șterge acea pată. După cum nici punerea sub acuzare a lui Trump nu va rezolva problemele structurale care au dus la cea mai mare criză a democrației americane de după Războiul Civil. Dar este un prim pas necesar pentru a face asta.