Odată cu retragerea trupelor federale, demonstraţiile de forță ale președintelui american în încercarea de a opri protestele din Portland s-au încheiat. Și seamănă cu o recunoaştere a slăbiciunii.
Sezonul campaniilor electorale este propice loviturilor de şoc. În ajunul alegerilor americane de la mijloc de mandat din noiembrie 2018, Donald Trump a considerat deja imperativ să desfășoare peste 5.000 de militari la granița cu Mexicul. Statele Unite, a asigurat el, erau sub amenințarea „caravanelor” de migranți. Tonul alarmist adoptat de președinte nu a împiedicat înfrângerea taberei republicane în Camera Reprezentanților, iar Donald Trump nu a mai menționat acest pericol ca fiind iminent.
Președintele s-a folosit de tulburările însoțite de proteste
Doi ani mai târziu, președintele a încercat să folosească tulburările care au însoțit protestele împotriva violențelor poliției în Portland, Oregon, pentru a afișa încă o dată o postură marțială. Sub autoritatea ministrului său de Justiție și a secretarului pentru Securitate internă, un post creat după atacurile din 11 Septembrie, forțele federale au fost trimise oficial pentru a proteja clădirile federale.
Rezultatul a fost spectaculos. În loc de a restabili calmul, aceste forțe de securitate, puțin experimentate în tehnicile menținerii ordinii, au amplificat tensiunile. În asemenea măsură încât retragerea lor pare a fi un gest indispensabil calmării situaţiei.
După moartea în Minneapolis (Minnesota) a lui George Floyd, un afro-american sufocat sub genunchiul unui polițist alb, jafurile şi actele de vandalism care au însoţit marșurile pașnice l-au determinat pe Donald Trump să se prezinte pe 1 iunie ca „președintele legii şi ordinii”, preluând sloganul lui Richard Nixon care îl propulsase la Casa Albă în 1968, după revoltele provocate de asasinarea lui Martin Luther King.
Însă, președintele Statelor Unite a alimentat imediat întrebări cu privire la sinceritatea sa, evacuând, manu militari, manifestanții nonviolenți care se adunaseră lângă Casa Albă şi afişându-se cu o Biblie în mână în fața unei biserici care suferise pagube minore cu o seară înainte.
Tentativă de diversiune
Desfășurarea de la Portland a apărut, de asemenea, ca o tentativă de diversiune destul de grosieră de la principalul subiect de îngrijorare pentru concetățenii săi: epidemia Covid-19 care continuă să facă ravagii în Statele Unite cu peste 150.000 de morți. De altfel, echipa de campanie a președintelui şi-a înmulțit reclamele politice care provoacă anxietate, portretizând America aruncată într-un haos, care se va materializa dacă adversarul democrat al președintelui, fostul vicepreședinte Joe Biden, va câștiga alegerile din noiembrie.
Aceste operațiuni de comunicare nu au ajutat la nimic. Sondajele convergente indică faptul că, în ciuda mesajelor promițănd cu majuscule LEGE ȘI ORDINE, înmulțite pe contul prezidențial de Twitter, Joe Biden este considerat de o majoritate clară a celor chestionați drept candidatul cel mai capabil să asigure securitatea americanilor.
Fără îndoială, îndemnurile lui Donald Trump fac posibilă menținerea mobilizată a unei baze electorale hotărâte să-l susțină, oricare ar fi bilanţul unei primăveri, apoi al unei veri cu crize, sanitară, economică și socială, care pentru moment este foarte departe de a fi în favoarea lui. În sfârșit, aceste demonstrații de forță sunt asemănătoare cu admiterea slăbiciunii în fața unei situații care este dificil de controlat. Apărând ca președintele dezordinii, Donald Trump abordează alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie cu o atitudine defensivă.
