Donald Trump, comparat cu Winston Churchill. Are șansa istorică de a pune capăt războiului din Ucraina
Donald Trump ar putea deveni un „Winston Churchill al vremurilor noastre” dacă reușește să obțină un acord de pace durabil în Ucraina, a afirmat ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna.
Declaraţiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației britanice The Telegraph.
Totul vine pe fondul tensiunilor crescânde dintre Occident și Rusia și al dezbaterilor despre viitorul sprijin acordat Ucrainei.
„Președintele Trump are literalmente oportunitatea de a deveni un Winston Churchill al vremurilor noastre și nu mă refer doar la agresiunea rusă, ci și la întrebarea care se pune la nivel global privind care vor fi regulile internaționale”, a explicat Tsahkna.
El a avertizat că acceptarea modificării granițelor prin forță, fără răspundere reală pentru Rusia, ar putea dăuna nu doar Europei, ci și poziției strategice a Statelor Unite.
Estonia, o țară cu doar 1,3 milioane de locuitori, care împarte o graniță lungă cu Rusia, este unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei în Europa.
Tallinnul a cheltuit mai mult decât orice altă țară, raportat la PIB, pentru sprijinirea militară a Kievului, începând chiar înainte de invazia la scară largă din 2022. Această abordare fermă reflectă propria istorie traumatică a Estoniei, care a suferit două ocupații sovietice în secolul trecut.
Viziuni diferite privind securitatea Ucrainei. Trump nu vrea să permită aderarea la NATO
Ministrul estonian a subliniat că soluția reală pentru securitatea Ucrainei ar fi aderarea deplină la NATO sau garanții echivalente, care să asigure stabilitatea pe termen lung. Cu toate acestea, planurile lui Donald Trump și ale echipei sale rămân incerte.
O parte dintre viitorii săi consilieri, inclusiv JD Vance, au exclus ideea aderării Ucrainei la NATO, preferând soluții alternative precum forțe europene de menținere a păcii, zone tampon sau creșterea presiunii asupra Rusiei prin livrări masive de armament.
Estonia consideră aceste alternative insuficiente. Tsahkna a avertizat că orice compromis de genul acordurilor de la Minsk din 2015, care nu au oprit ambițiile agresive ale lui Vladimir Putin, ar reprezenta o capcană.
„Problema cu această mare voință de a stabili pacea este că am văzut asta și în 2015. Or asta nu ar însemna o pace de lungă durată, sau o pace justă.
Nu avem voie să cădem în această capcană, aceasta este poziția noastră… acordul de la Minsk din 2015 nu l-a oprit în niciun fel pe Putin”, a declarat şeful diplomaţiei din Estonia.
Un sprijin insuficient din partea Occidentului
Deși Estonia a fost în fruntea susținerii militare pentru Ucraina, ministrul Tsahkna a exprimat dezamăgirea față de eforturile mai slabe ale altor aliați din NATO și Uniunea Europeană.
„Dacă aliații noștri ar fi procedat la fel, am fi avut 120 de miliarde de euro acum. Dar nu e cazul”, a indicat el.
Demnitarul a criticat ritmul lent al livrărilor de arme în primele luni ale conflictului, care a permis Rusiei să mențină inițiativa.
„Dacă am fi făcut cu toții tot ceea ce am făcut noi pentru Ucraina în ceea ce privește sprijinul militar în primul an, în loc de ultimii doi ani și jumătate, s-ar fi terminat cu Putin”, a concluzionat Margus Tsahkna.
În timp ce unii lideri europeni, precum Emmanuel Macron, explorează ideea trimiterii unei forțe de menținere a păcii, Estonia insistă că furnizarea de arme și muniții rămâne prioritară.
„Ucrainenii nu solicită soldați sau trupe acolo. Ei cer arme. Fac apel la apărare antiaeriană. Cer sprijin. Deci pe asta ar trebui să ne axăm.
„Și abia atunci, când vine vorba de încetarea focului și situația postbelică, atunci repet că cea mai eficientă și mai ieftină cale pentru noi este aderarea deplină la NATO”, a fost poziţia fermă a ministrului eston de Externe.
Viitorul păcii în Europa
Margus Tsahkna a subliniat că viitorul securității europene depinde de succesul Ucrainei în acest război și de unitatea Occidentului.
În opinia sa, cheia pentru o pace durabilă nu este negocierea unui acord fragil, ci slăbirea potențialului militar al Rusiei prin sprijinirea deplină a Kievului.
El a concluzionat că, în loc să forțeze Ucraina să accepte compromisuri strategice sau să reducă vârsta de recrutare pentru a suplini deficitul de trupe, aliații ar trebui să prioritizeze furnizarea de arme moderne și sprijin tehnologic.
