Dorel Vișan și-a pierdut ultima speranță în ceea ce privește viitorul României. Ajuns la onorabila vârstă de 86 de ani, primește cu pesimism spre viitorul poporului român.
Dorel Vișan și-a pierdut și ultima speranță în ceea ce privește viitorul României
Dorel Vișan a dezvăluit mesajul profund al noului său film, exprimându-și dezacordul față de evoluția lumii moderne. În pelicula „Ecce homo Brâncoveanu”, el îl interpretează pe stolnicul Cantacuzino, evidențiind neglijarea patrimoniului cultural românesc.
Din punctul lui de vedere, există o lipsă de respect față de moștenirea lăsată de personalități remarcabile, precum Constantin Brâncoveanu. Filmul său reprezintă o restituire istorică pentru neamul românesc. Mesajul central al filmului său este credința, o valoare fundamentală a românilor, care este acum în declin.
Cu tristețe, a observat absența interesului pentru istoria României în media contemporană. A remarcat că nu se mai regăsesc emisiuni TV sau filme care să promoveze eroii nației după 1995. Potrivit spuselor sale, această lipsă de respect față de valorile tradiționale este alarmantă.
În ziua de astăzi, tinerii nu mai sunt interesați de poveștile tradiționale, considerându-le depășite. Este pesimist cu privire la viitorul țării.
„Este o restituire istorică pentru neamul românesc, care nu mai are istorie. Mai vede cineva vreun istoric la televizor, care să vorbească despre istoria României? Nu! Mai vede cineva vreun film făcut după 1995, care să aducă în memoria generațiilor tinere eroii acestui neam?
Plus, momentul cel mai important, care este mesajul filmului. Credința. Asta a fost credința românilor, nu mai e! Azi toți s-ar târâi pe toți. Politicienii se judecă în Parlament să le ridice, cum îi zice, imunitatea și le dau lacrimile!
Asta e important. M-am întâlnit cu o doamnă, care mi-a zis: ”Eu am sfătuit-o, zice doamna, să se îmbrace în mama lui Ion Creangă, într-un costum frumos, național, între Moldova și Ardeal și fetița i-a zis: ”Noi citim alte povești la școală, alea au fost odată.” Dacă Creangă e depășit, nația asta este în prăpastie.
Orbii îi conduc pe orbi și vom cădea cu toții în aceeași prăpastie. Am vorbit cu un domn care lucrează acolo unde se verifică documentele, la CNSAS, și mi-a povestit niște lucruri…”, a spus el în cadrul unui interviu acordat pentru Fanatik.
Dorel Vișan, dezamăgit de generația actuală
Din punctul lui de vedere, generațiile actuale au fost crescute într-un mod deficitar, creându-se astfel o societate nevrotică. În plus, pericolul reprezentat de noile droguri care pătrund în țară este mare.
„Mi-am dat seama cât suntem de rătăciți. Eu nu mai am speranță, nu am speranța pe care o au unii cu tinerele generații. Nu că n-ar putea să facă ceva, că avem niște copii minunați, dar au fost crescuți prost. Noi am format generații nevrotice. Uite cum se bat fetele cu picioarele-n burtă. Am format generații dependente. Ăsta e cel mai complicat lucru.
Am văzut la o emisiune că a intrat în România un drog mai periculos decât drogurile periculoase, pentru că cei care vând droguri au o tehnică extraordinară de a găsi punctele slabe ale locului unde trebuie să câștige milioanele și miliardele. Sigur că și eu zic că speranța vine undeva, dar uitați-vă la Alain Delon cât este de mâhnit!”, a adăugat marele actor.
În cadrul altui interviu, Dorel Vișan a recunoscut că, uneori, simte dorul de public și de scenă, însă consideră că acest aspect s-a estompat într-o lume care nu mai există. Conform lui, fiecare generație are modalitățile ei specifice de manifestare, dar acum trăim într-o epocă în care tinerii sunt tot mai confuzi.
A observat că acestora li s-a insuflat ideea greșită că sunt complet liberi. În opinia sa, în societatea actuală, nimeni nu mai este tras la răspundere pentru acțiunile sau cuvintele sale. A reamintit că libertatea este însoțită întotdeauna de responsabilitate.
„Mai există un dor de scenă, dar s-a topit într-o lume care a dispărut. Fiecare generație are felul ei de a se manifesta. Din păcate, trăim într-o lume în care generațiile tinere au fost derutate. Li s-a dat credința mincinoasă că sunt liberi.
Fără să li spună că libertatea implică și responsabilitate… Și așa am ajuns să trăim într-o lume în care nimeni nu mai răspunde pentru cuvântul pe care-l rostește sau de chipul pe care-l înfățișează”, a adăugat el.