Dorele, ne mişcăm mai cu talent!?

Criza de personal din construcţii începe să se vadă şi în calitatea lucrărilor. Fluctuaţia muncitorilor afectează serios sectorul construcţiilor. Problemele apărute sunt legate nu numai de întârzierea termenelor de livrare, ci mai ales de calitatea finisajelor şi a instalaţiilor. Numărul angajaţilor din construcţii era, la jumătatea acestui an, de circa 360.000, cu 30.000 sub necesar. Anul viitor, însă, este de aşteptat ca deficitul să se acutizeze. Unul dintre pri

Criza de personal din construcţii începe să se vadă şi în calitatea lucrărilor. Fluctuaţia muncitorilor afectează serios sectorul construcţiilor. Problemele apărute sunt legate nu numai de întârzierea termenelor de livrare, ci mai ales de calitatea finisajelor şi a instalaţiilor.

Numărul angajaţilor din construcţii era, la jumătatea acestui an, de circa 360.000, cu 30.000 sub necesar. Anul viitor, însă, este de aşteptat ca deficitul să se acutizeze. Unul dintre principalele motive este demararea proiectelor finanţate din fonduri structurale, pentru aceste lucrări fiind nevoie de cel puţin încă 100.000 de oameni. „Dacă în anii trecuţi situaţia se mai putea rezolva, în 2008, lucrurile se vor agrava. Lipsa forţei de muncă nu este numai o chestiune cantitativă, ci şi una calitativă, iar acest fapt are repercusiuni negative asupra tuturor membrilor pieţei şi, evident, asupra statului“, consideră Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

În condiţiile în care salariul mediu net din sector se ridică, potrivit ARACO, la circa 11 milioane de lei lunar (puţin peste 300 de euro), este foarte greu de crezut că firmele de construcţii vor reuşi să atragă de pe piaţa internă personalul necesar. Pe zone, cel mai mare salariu mediu net se înregistrează în Transilvania, unde un constructor calificat câştigă circa 14 milioane de lei/lună.

La polul opus, Moldova este regiunea unde se practică cele mai mici remuneraţii, de aproximativ opt milioane de lei. Soluţia stă, evident, în bugetele companiilor, fiind necesară majorarea veniturilor din domeniu, pentru a păstra oamenii tentaţi să plece în străinătate. Un prim pas s-a făcut, potrivit lui Plosceanu, prin adoptarea Acordului Sectorial, care stabileşte la 300 de euro salariul minim net din construcţii în 2009, în vreme ce venitul mediu net ar urma să ajungă la 600 de euro lunar, nivel similar celui din Ungaria sau Polonia. Reprezentanţii ARACO susţin că şi statul ar trebui să se implice în soluţionarea acestei probleme, prin diminuarea unor taxe. „Măcar TVA pentru construcţiile publice ar putea fi redus la, să spunem, 5%, nivel similar cu cel din Occident. Acest lucru ar ajuta atât companiile, cât şi statul, care ar putea încasa mai mulţi bani“, conchide Plosceanu.

Cu ochii pe mistrie şi cancioc

„Pe o scară de la unu la zece, problema forţei de muncă cred că s-ar situa la şapte. Practic, este cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm pe piaţa românească“, spune Michael Richard, general manager al EMCT România. Compania dezvoltă, în prezent, centrul comercial Sun Plaza, proiect ale cărui lucrări de construcţiei au fost inaugurate săptămâna trecută. „Lucrăm cu doi antreprenori, unul pentru structură şi celălalt pentru instalaţii. Din cauza fluctuaţiei forţei de muncă, suntem nevoiţi să supraveghem în permanenţă execuţia pentru a preveni eventualele probleme de calitate a lucrărilor“, continuă Richard. Potrivit acestuia, au fost situaţii în care de pe şantier au plecat câte 20 de oameni pe zi.

Aceeaşi situaţie este şi în cazul developerului şi constructorului turc Ozer. Firma a realizat lucrările de construcţie pentru imobile de birouri cunoscute în Capitală, precum America şi Europe House, iar din acest an a trecut şi la dezvoltarea de proiecte. Primul este un ansamblu rezidenţial în Sinaia. „Trebuie să vă spun de la bun început că în multe cazuri suntem nevoiţi să finalizăm cu o echipă lucrări începute de alta, fapt care provoacă uneori probleme din punctul de vedere al calităţii execuţiei şi necesită o mare atenţie din partea noastră pentru a le preveni“, spune Liliana Stanciu, director general adjunct al companiei Ozer. O situaţie dificilă a apărut în cazul lucrărilor pentru un ansamblu rezidenţial cu multe probleme.

Conform unor surse din piaţă, după ce a renunţat la antreprenorul Yapitek, ameninţat cu falimentul în urmă cu câteva luni, dezvoltatorul proiectului Planorama din Capitală a prelungit termenul de livrare pentru a putea corecta probleme de calitate apărute la lucrările de montare a finisajelor. De altfel, developerii reclamă, în marea lor majoritate, greutăţile apărute în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor şi necesitatea desfăşurării de forţe suplimentare pentru supravegherea atentă a execuţiei.

Nimeni nu a cuantificat, deocamdată, mărimea pierderilor cauzate de lipsa sau fluctuaţia personalului, dar experţii consideră că acestea sunt în creştere, iar viitorul nu pare să aducă soluţii miraculoase. Până în prezent, singura alternativă viabilă pare a fi aducerea de muncitori străini. Deja, pe şantierele autohtone pot fi văzuţi turci, chinezi, pakistanezi sau indieni. Salariile lor sunt ceva mai mari decât cele ale românilor, dar măcar aceştia vor fi şi a doua zi la lucru, spun antreprenorii. Un muncitor chinez, de exemplu, pretinde cam 300 de euro lunar net, iar aducerea lui prezintă siguranţă, întrucât are la bază un contract ferm. 

«Criza forţei de muncă  are repercusiuni negative asupra tuturor membrilor pieţei.»
Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO