Dorința Chinei de a deveni putere financiară mondială, încurajată de războiul din Ucraina

Moneda chineză chiar a atins un minim pe patru ani în raport cu dolarul, menţinându-şi rezistenţa de luni întregi în pofida unei încetiniri re­cente a creşterii economiei chi­neze. Stabilitatea relativă a monedei ali­mentează discuţii despre po­sibi­l­itatea ca aceasta să devină un activ de refugiu, protejat de turbulenţele geo­politice care zguduie pieţele din întreaga lume, scrie Financial Times.

Acest lucru ar da un impuls eforturilor de 20 de ani ale Beijing-ului de a-şi internaţionaliza moneda.

Adevărata ambiţie a Chinei

„Suntem într-o fază în care piaţa nu mai priveşte renminbiul ca pe o monedă speculativă“, arată Kelvin Lau, economist la Standard Chartered, adăugând că stabilitatea recentă a monedei îi va întări probabil reputaţia de refugiu în vremuri grele.

O utilizare la scară mai largă a monedei chineze la nivel mondial ar ajuta teoretic China să spargă ceea ce consideră a fi dominaţia americanilor şi a occidentalilor asupra sistemului mondial de plăţi şi financiar. Există semne de progres în acest sens: în ultimele luni, moneda chineză a devansat yenul japonez, ocupând locul patru pentru prima dată în cadrul Swift.

Între timp, un indice privind internaţionalizarea renminbiului calcu­lat de Standard Chartered arată că poziţia la nivel mondial a monedei a urcat la un maxim record.

Însă adevărata ambiţie a Chinei este să treacă dincolo de dependenţa unor infrastructuri controlate de occidentali ca Swift. Din acest motiv, ţara se străduieşte de ani întregi să pună bazele propriului sistem de plăţi interbancare cross-border exprimat în renminbi (Cips).

Cips are aproximativ 1.200 de instituţii membre în 100 de ţări, com­parativ cu cei aproximativ 11.000 de membri ai Swift. Totuşi, propriul sistem de clearing cross-border al Rusiei este mult mai puţin dezvoltat, cu aproximativ 330 de instituţii membre din mult mai puţine pieţe.

Presa chineză a menţionat oportunitatea oferită de excluderea unor instituţii financiare ruseşti din Swift, remarcând că acestea ar putea fi nevoite să participe la Cips.

Benjamin Cohen, expert în relaţii monetare internaţionale, arată că fără îndoială sancţiunile împotriva Rusiei vor încuraja ţări ca Iranul, Coreea de Nord şi Venezuela să se diversifice dincolo de dolar.

Dorinţa Beijing-ului de a avea o monedă globală la egalitate cu dolarul este veche de decenii

Dorinţa Beijing-ului de a avea o monedă globală la egalitate cu dolarul este veche de decenii, dar a fost întărită la începutul anilor 2010 când sancţiunile americane împotriva Iranului au evidenţiat vulnerabilitatea Chinei în faţa unor posibile penalităţi financiare occidentale. China a lansat Cips în 2015, după ce Rusiei i-au fost impuse sancţiuni legate de Crimeea.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, China s-a abţinut de la a impune sancţiuni sau de la critici directe. Asta pentru că ambele părţi sunt interesate în menţinerea unor relaţii cordiale.

În primul trimestru al anului 2020, cota dolarului american în comerţul sino-rusesc scăzuse sub 50% pentru prima dată, în timp ce cota combinată a rublei şi renminbi crescuse la aproximativ un sfert. Comerţul bilateral a crescut cu mai mult de o treime la aproape 150 miliarde de dolari anul trecut. În februarie, cele două ţări s-au angajat să-l crească la 250 miliarde dolari.

Moneda chineză ocupă de asemenea o parte ënsemnate în rezervele valutare ale Rusiei în parte graţie unui acord din 2019 ce permite Chinei să cumpere gaze ruseşti în propria monedă.

Cât de departe va merge China în a susţine Rusia? Bruce Pang, de la China Renaissance, arată că temerile privind o reacţie severă din partea ţărilor occidentale vor limita capacitatea instituţiilor financiare chineze de a oferi un sprijin mai substanţial Rusiei.