"Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi s-au perturbat şi relaţiile care trebuie să existe între cele trei autorităţi – judecătorească, executivă şi legislativă. Toate aceste lucruri s-au făcut în timpul procesului legislativ, ordonanţa era trimisă Parlamentului", a declarat Valer Dorneanu.
El a precizat că decizia s-a luat cu "o majoritate semnificativă".
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a susţinut luni că un procuror nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea sau constituţionalitatea unui act juridic, declaraţie făcută în contextul în care Curtea Constituţională a discutat sesizarea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public pe tema anchetei referitoare la elaborarea OUG de modificare a Codurilor penale.
"O decizie favorabilă (a CCR – n.r.) care ar dezlega o problemă de principiu (…) rezultată din separaţia puterilor, şi anume procurorul anchetează acte, fapte infracţionale şi nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constituţionalitatea unui act. În concret, dacă Guvernul adoptă un act juridic, hotărâre de guvern, ordonanţă de urgenţă, ce-o fi, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea adoptării actului, nici legalitatea adoptării, nici constituţionalitatea. Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, când aprobă, respinge, modifică ordonanţa, legalitatea este verificată de judecătorul de contencios-administrativ, iar constituţionalitatea de către judecătorul constituţional", a afirmat ministrul Tudorel Toader după şedinţa Curţii Constituţionale.
Întrebat de jurnalişti de ce a susţinut în pledoaria în faţa judecătorilor CCR ca, pe viitor, Ministerul Public să nu mai poată ancheta nu numai oportunitatea, ci şi legalitatea în cazul elaborării actelor normative, Toader a precizat că un conflict juridic de natură constituţională trebuie să fie împiedicat să se mai repete pe viitor.
"Orice conflict juridic de natură constituţională, dacă este constatat de către judecători presupune să răspundă la trei întrebări: unu – există conflict sau nu există, doi – cine a generat, cine a determinat conflictul respectiv şi trei – ce este de făcut pentru viitor pentru ca astfel de conflicte să nu se mai repete. Eu nu am făcut decât să repet o jurisprudenţă bogată în acest sens", a explicat ministrul.
El a arătat că dacă CCR va da o decizie favorabilă, procurorii vor fi obligaţi să o respecte.
"Din momentul în care se publică în Monitorul Oficial, produce depline efecte, efectele deciziilor CCR sunt general obligatorii, generale şi pentru Guvern, şi pentru procuror, şi pentru fiecare în parte. Nu mă întrebaţi pe mine ce va face procurorul în ipoteza unei decizii favorabile. Dacă va fi o decizie favorabilă, procurorul, la rândul lui, va fi obligat să o respecte", a menţionat ministrul.
Toader a precizat că a venit la Curtea Constituţională la solicitarea premierului pentru a susţine un punct de vedere.
"A fost solicitarea prim-ministrului de a-l reprezenta şi mi s-a părut oarecum firească cererea domniei sale, având în vedere calitatea mea de ministru al Justiţiei şi probabil dânsul a avut în vedere şi experienţele mele de 10 ani judecător la Curtea Constituţională", a punctat el.
Sesizarea la CCR în vederea constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public, prin DNA, după ce procurorii au deschis o anchetă cu privire la elaborarea proiectului de OUG de modificare a Codurilor penale, a fost făcută de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Acesta a considerat că, procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, "reprezentanţii Ministerului Public au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR".
AGERPRES
