DOSAR CAPITAL.RO: „Americanii pot şterge când vor ei o ţară de pe harta Internetului”

Organismele statului au înţeles necesitatea reglementării Internetului şi conţinutului generat de utilizatori pentru că pierd monopolul, este concluzia conferinţei susţinute joi seara la Institutul European din România de către Olivier Japiot, directorul general al consiliului superior al audiovizualului din Franţa. Un alt motiv pentru reglementarea spaţiului virtual este teama de terorişti, teama de monopolul american asupra domeniilor de Internet şi problemele legate de economia

Organismele statului au înţeles necesitatea reglementării Internetului şi conţinutului generat de utilizatori pentru că pierd monopolul, este concluzia conferinţei susţinute joi seara la Institutul European din România de către Olivier Japiot, directorul general al consiliului superior al audiovizualului din Franţa. Un alt motiv pentru reglementarea spaţiului virtual este teama de terorişti, teama de monopolul american asupra domeniilor de Internet şi problemele legate de economia online.

Reglementarea juridică privind Internetul şi reţelele numerice în Uniunea Europeană a fost tema conferinţei organizată de către Ambasada Franţei şi Institutul European din România. Discuţia a fost deschisă de către ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henry Paul, şi susţinută de Olivier Japiot (foto), directorul general al consiliului superior al audiovizualului din Franţa.

Un prim consens la care au ajuns guvernele Europene, încă din 1996, este acela al necesităţii reglementării spaţiului virtual. După această etapă, lucrurile se complică şi devin din ce în ce mai dificil de documentat, întrucât spaţiul virtual este volatil. Primele discuţii despre necesitatea unor norme de „drept al Internetului” au fost lansate de companiile care înregistrau pierderi în urma pirateriei. Un alt pas important a fost făcut în 2000, când UE a emis o serie de texte fundamentale, printre care Directiva privind Comerţul Electronic, care a dus la apariţia contractului electronic şi a impus măsuri de protecţie a consumatoului online. Protecţia datelor personale a fost încă o problemă sensibilă şi dificil de reglemantat.

America controlează domeniile de Internet

„În Franţa, această discuţie este foarte aprinsă şi se vorbeşte foarte mult despre Facebook. Am fost uimit acum câteva săptămâni, în timp ce căutam adresa unui prieten american, să îl găsesc într-o bază de date online care afişa adresa, telefonul personal, cazierul juridic şi CV-ul acelui prieten. Directivele UE interzic cu desăvârşire aceste lucruri”, a subliniat Japiot. Diferenţele dintre America şi Europa survin nu doar din nivelul de reglementare, dar şi din forma arhitecturii Internetului.

Deşi, teoretic, nu are un centru anume, există totuşi cineva care gestionează reţeaua. „Cine a hotărât să înfiinţeze domeniul .ro?”, se întreabă directorul CNA din Franţa. Este vorba despre un mecanism american, ICANN (Internet Corporation for Assignet Names and Numbers), care din septembrie 2006 a semnat un contract cu Ministerul Comerţului din America, un mare pas spre realizarea unui control deplin şi centralizat asupra identificatorilor de Internet. „Americanii pot oricând vor ei să şteargă o ţară de pe harta Internetului pentru că deţin serverul central. Acesta este un subiect geopolitic şi de apărare naţională”, spune Japiot.

Mixarea căilor de telecomunicaţii complică situaţia

Situaţia juridică a telecomunicaţiilor a fost complicată şi mai mult de convergenţa televiziune – telefonie – Internet. „Acum, la Smartphone, s-a făcut o mixare generalizată. Cum e mai bine? Să privilegiem dreptul de telecomunicaţii? Să nu impunem nici o regulă? Nu ar fi cu putinţă. Nimeni nu şi-ar fi imaginat la începutul anilor 1990 că Internetul va avea o asemenea dezvoltare”, a mai adăugat Japiot.

În cadrul Interentului, există trei factori care au regim de răspundere penală: editorii, cei care îşi construiesc pagini personale şi generează conţinut şi care trebuie să-şi asume răspunderea civilă şi penală; „transportatorii” sau operatorii de telecomunicaţie şi gazdele (hosturile), adică prestatorii de servicii care găzduiesc paginile personale. Se face, de asemenea, distincţie între reglementarea domeniului audio-vizual, care trebuie să ţină cont de reguli legate de conţinut, şi telecomunicaţii, care nu sunt interesate de aceste probleme.

Guvernele se simt constrânse să ţină cont de reacţiile internauţilor

„Nu s-a pus problema să instituim nişte reguli ferme cu privire la descărcarea ilegală de fişiere de pe Internet”, a răspuns Olivier Japiot la o întrebare legată de rolul societăţii civile internaute reprezentată de obicei prin Think Tank-uri de activişti pentru drepturile online cum ar fi „La Quadrature du Net”. Acest tip de asociaţii libere militează pentru o mai bună informare a publicului despre reformele care privesc drepturile digitale ale cetăţenilor, unele dintre aceste fiind puse în pericol de pachete legislative precum Pachetul Telecom. „Este uşor să mobilizezi mase de oameni pe Internet şi guvernele şi instituţiile sunt constrânse mai mult ca oricând să ţină cont de reacţiile internauţilor”, a adăugat.

Preşedintele Consiliului superior al Audiovizualului din Franţa a mai spus că cele mai multe probleme cu care se confruntă domeniul în Franţa apar la canalele de televiziune ale minorităţăţilor, în special cele arabe, care au emisiuni antisemite, misogine, sau site-uri despre cum să-ţi baţi nevasta fără să laşi urme.

DOSAR CAPITAL.RO:
Pachetul Telecom – cum va arăta Internetul viitorului în Uniunea Europeană?

Reglementarea spaţiului virtual reprezintă o necesitate în contextul dezvoltării actuale a Internetului. Problemele legate de protecţia minorilor, cyber-criminalitate sau dezvoltarea unui cadru juridic pentru economia online sunt o prioritare în stabilirea unor norme de bază.

Care sunt limitele reglementării Internetului? Activiştii pentru drepturile digitale ale cetăţenilor denunţă faptul că Pachetul Telecom, care reglementează felul în care companiile Telecom pot opera în cadrul Uniunii, este opera Lobby-ştilor din industriile direct interesate. Mai mult, ei susţin că, dacă acest pachet de legi va fi implementat, structura Internetului, aşa cum o ştim astăzi, ar fi distrusă, spre beneficiul economic al companiilor generatoare de conţinut şi al providerilor de net.

Legea va fi dezbătută pentru a treia oară în Parlamentul European în cursul lunii septembrie, însă votul final va avea loc probabil la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lui decembrie, conform unui comunicat de pe site-tul „European Digital Rights”.

capital.ro începe azi o serie de articole despre conţinutul pachetului Telecom, poziţia membrilor Partidului Piraţilor din Parlamentul European, lupta dintre activiştii pentru drepturile digitale şi reprezentanţii industriilor interesante şi consecinţele adoptării acestui  pachet legislativ.  Următorul articol al dosarului dedicat Pachetului Telecom va apărea luni.