De 10 ani, România şi Bulgaria merg cap la cap. La creştere economică, la admiterea în UE, la nivelul de trai. Dornici să ştie cum se simte capra vecinului, românii au fost mereu interesaţi de cum e viaţa dincolo de Dunăre. Tocmai de aceea, CAPITAL Online deschide seria analizelor comparative privind nivelul de trai al românilor şi al altor popoare tocmai cu bulgarii. Pentru comparaţie între nivelurile de trai din cele două ţări vom folosi atât date statistice, cât şi preţuri din oferta curentă a unor reţele comerciale.
O comparaţie macroeconomică
Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor ne poate da, din start, o imagine asupra situaţiei din România şi Bulgaria. Potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI), în 2008, în Bulgaria se înregistra un PIB/cap de locuitor de 6.856,91 USD, în timp ce România avea acest indicator mai ridicat, la 9.291,70 USD. Pentru anul în curs, estimările FMI indică o scădere pentru ambele ţări, mai accentuată pentru România, 7.773,59 USD, respectiv 6.822,51 USD pentru Bulgaria.
Potrivit prognozelor FMI, exprimate până în 2014, Bulgaria nu va depăşi România. În cel mai bun caz, va depăşi nivelul nostru din 2008 abia în 2014, când ar urma să înregistreze un PIB de 9.396,23 USD. În dreptul României, nivelul din 2008 va fi depăşit abia în 2010, iar în 2014 ar urma să avem un PIB/cap de locuitor de 13.151.18 USD!
Dacă e să ne uităm în istorie, putem constata că din 1980 (anul la care încep arhivele FMI) până în 1990, Bulgaria a avut un nivel de trai mai bun. În 1991, PIB/cap de locuitor a scăzut cu 90% la ei, iar România a trecut pe primul loc. De atunci, doar în 1992, 1995 şi 1999 Bulgaria a înregistrat valori mai mari. Din 2000, românii o duc mai bine decât bulgarii, cel puţin pe hârtie.
O comparaţie practică
Pentru o comparaţie a veniturilor, am luat în calcul cele mai recente date furnizate de institutele de statistică din cele două ţări. Astfel, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS) de la Bucureşti, în România salariul mediu este de 1.402 lei (adică 333,80 euro sau 647,58 leva). Potrivit instituţiei similare de la Sofia, în Bulgaria salariul mediu este de 579 leva (292,92 euro sau 1.253,54 lei). Dar ce fac românii, respectiv bulgarii, cu aceşti bani? Mai exact, ce putere de cumpărare au?
Preţurile din Bulgaria sunt, în general, mai mici decât cele din România. Astfel, având un salariu – în cifre absolute – mai mic, bulgarii pot cumpăra mai multe. De exemplu, potrivit datelor statistice, românii îşi cheltuie 40% din venituri pe mâncare, în timp ce bulgarii doar 35%. Iar asta se întâmplă fără ca bulgarii să mănânce mai puţin, ci doar pentru că dintr-un salariu mic îşi pot cumpăra mai multe – să zicem – pâini.
Un consum mai mare al românilor se poate observa în cazul aşa-ziselor „vicii”. Românii alocă 6,9% din cheltuieli pentru produse din tutun şi băuturi alcoolice, în timp ce bulgarii beau şi fumează mai puţin: 4,3% din salariu.
Bulgarii, mai prost îmbrăcaţi
O simplă ieşire în centrul oricărui mare oraş din România poate să confirme faptul că românii au un interes pentru haine mai mare decât au bulgarii. Şi alocă bani mai mulţi: 7,4% dintre cheltuielile românilor sunt pentru haine şi încălţăminte, în timp ce bulgarii cheltuie doar 3%.
Din rândul cheltuielilor de bază, cele care intră generic la capitolul „întreţinere” (gaze, electricitate etc), proporţiile sunt cât de cât comparabile: 16,4% din cheltuielile românilor şi 16% din cele ale bulgarilor. Dacă este să luăm în calcul faptul că preţurile din Bulgaria sunt mai mici şi punem în balanţă diferenţa de jumătate de punct procentual, ajungem la concluzia că este mai bine să locuieşti în Bulgaria decât în România. La capitolul mobilă şi alte bunuri legate de întreţinerea casei, românii alocă 4,7%, iar bulgarii 3,4%.
Cel puţin la o primă vedere, regimul fiscal pare mai relaxat în Bulgaria, unde taxele şi contribuţiile sociale acoperă un procent de 8,2% din cheltuieli, în timp ce în România acestea însumează 15,6%.
Bulgarii au alimente mai ieftine…
Produsele fabricate în Bulgaria au, în general, preţuri mai mici decât la noi. După cum se poate observa din tabelele anexate articolului, bulgarii îşi permit mai multă mâncare decât noi. Preţurile lor sunt adaptate salariilor, astfel încât, deşi câştigă mai puţin, bulgarul mediu poate cumpăra mai mult decât românul mediu. Iar aici vorbim doar de preţurile din magazinele de tip supermarket/hypermarket, unde bulgarii stau mai bine decât românii.
Există destule depozite cu vânzare specializate în produse alimentare, asemănătoare cu pieţele de gros din România sau cu primele complexuri din perioada 1990-1995. Acestea sunt vizitate în mod special de bulgarii cu venituri mici, care sunt mai puţin interesaţi de provenienţa mărfii şi de calitate.
… şi promoţii mai mari la electronice
Având în vedere faptul că practic toate produsele electronice sunt de import şi de la aceeaşi sursă de la care le iau şi furnizorii români, preţurile sunt relativ aceleaşi. La unele produse, preţurile pot fi mai mici. Când vine vorba de promoţii, importatorii ştiu că bulgarii au venituri mai mici şi reducerile sunt mult mai consistente decât în România.
De exemplu, un televizor LCD, full HD, cu caracteristici de invidiat, care în România se găseşte la preţuri de la 3.000 lei în sus, în Bulgaria poate fi achiziţionat cu echivalentul a 2.500 lei.
Combinaţia ideală: salarii româneşti, preţuri bulgăreşti
Se poate ajunge la situaţia ideală dacă luăm ce este mai bun din ambele ţări şi punem totul la un loc. Astfel, cel mai bine este dacă un cetăţean ar locui în Bulgaria (pentru a beneficia de costurile mai mici de întreţinere) şi ar munci în România (unde să câştige un salariu mai mare).
Cum această situaţie nu este uşor de atins, cei care locuiesc şi lucrează deja în România pot, în schimb, să cheltuie în Bulgaria. Nu ne referim doar la vacanţele de pe litoralul bulgăresc, unde preţurile sunt mai mici, clima mai caldă, serviciile mai bune calitativ şi respect pentru client mai vizibil, ci la restul de cumpărături. Atât de aprovizionare, cât şi de achiziţii de electronice şi electrocasnice.
Aprovizionarea săptămânală poate fi făcută fără mari eforturi doar de românii care locuiesc în apropierea graniţei cu Bulgaria. Privind pe o hartă a complexurilor comerciale, aceasta este şi explicaţia pentru care nu se găsesc hypermarketuri deloc şi foarte puţine supermarketuri de renume în oraşe precum Calafat, Zimnicea, Giurgiu, Călăraşi sau Mangalia (într-o înşiruire de-a lungul graniţei, de la Vest la Est).
Pentru românii care locuiesc mai adânc în interiorul teritoriului, este viabilă o aprovizionare mai rară, eventual cu utilizarea de cât mai multe familii a unui singur mijloc de transport. Cea mai cunoscută situaţie este cea a bucureştenilor care pleacă la Ruse. Investitorii din Bulgaria s-au orientat rapid, în Ruse fiind o concentraţie de reţele comerciale: Kaufland, Billa, un Metro pentru firme, precum şi retailerii de electronice şi electrocasnice Technomarket şi Technopolis.
Astfel, se tinde măcar spre situaţia ideală, în care cu banii câştigaţi în România – salarii „româneşti” – se pot cumpăra mult mai multe produse, acestea fiind la preţuri „bulgăreşti”. La această schemă mai adăugaţi şi faptul că Bucureştiul se află pe un loc fruntaş în clasamentul veniturilor din România. Dezavantajele constau în faptul că nu se pot cumpăra multe alimente proaspete deoarece pot expira, iar aparatura trebuie să nu se strice niciodată, deoarece garanţia acoperă teritoriul Bulgariei. De asemenea, un laptop cu sistemul de operare în limba bulgară şi tastatură chirilică nu este tocmai o alegere fericită.
Scor final
În concluzie, bulgarii au la nivel macro un nivel de trai mai mic, dar reuşesc să trăiască mai bine, diferenţa dintre preţurile bunurilor de folosinţă curentă este mult mai mare decât cea dintre salarii. La bunuri de folosinţă îndelungată, preţurile din Bulgaria sunt, în general, comparabile, pe alocuri mai mici, dar promoţiile sunt mult mai generoase. De această situaţie beneficiază românii care locuiesc în apropierea graniţei cu Bulgaria şi care fac des mici excursii de shopping la vecini.
Pentru exemple concrete de preţuri, puteţi descărca de mai jos ofertele curente ale unor reţele comerciale. Preţurile sunt exprimate în leva. Pentru conversia în lei înmulţiţi cu 2,20 ca să obţineţi o valoare exactă. Pentru a calcula mai rapid, înmulţiţi cu 2 şi aveţi un preţ aproximativ.
DETALII:
Broşură Kaufland
Broşură Metro (produse alimentare)
Broşură Metro (produse nealimentare)
Broşură Metro (electronice)
Broşură Metro (cosmetice)
Broşură Metro (diverse)
Broşură Billa (partea 1, partea a 2-a, partea a 3-a, partea a 4-a)
Broşură Technomarket
Pentru preţurile de la Technopolis, consultaţi site-ul technopolis.bg.
Broşură Praktiker
Broşură Mr. Bricolage
Broşură Mr. Bricolage (promoţii)
NOTĂ:
Pentru broşurile Metro „бeз ДДC” înseamnă „fără TVA”, iar „c ДДC„ înseamnă „cu TVA”.
Citeşte şi:
„DOSAR CAPITAL.RO: Se trăieşte mai bine în România sau în Ungaria?”
„DOSAR CAPITAL.RO: În comparaţie cu România, cât de rău se trăieşte în Moldova?”
