Dosar greu la CEDO! Zeci de medici din Grecia se opun obligativităţii vaccinării cadrelor medicale

CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost sesizată de 30 de cadre medicale din Grecia. Aceştia nu sunt de acord cu un articol de lege ce îi obligă să se imunizeze împotriva COVID-19 dacă vor să mai continue să lucreze în spitale sau alte instituţii medicale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost sesizată, la începutul acestei luni, cu privire la obligativitatea vaccinării anti-COVID a profesioniştilor din sistemul medical din Grecia.

30 de medici şi alte cadre medicale se plâng CEDO că le sunt încălcate drepturile prin obligativitatea vaccinării

Este vorba despre două cereri care au fost depuse la CEDO pe 2 septembrie, de către 30 de cadre medicale elene ca activează în înstituţii de sănătate publică din această ţară sau ca independent, relatează Clujust.ro.

În temeiul articolului 2 (dreptul la viaţă), al articolului 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante), al articolului 4 (interzicerea sclaviei şi a muncii forţate), al articolului 5 (dreptul la libertate şi securitate), al articolului 6 (dreptul la un proces echitabil), al articolului 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie) şi al articolului 14 (interzicerea discriminării) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cele 30 de cadre medicale din Grecia se plâng de dispoziţiile articolului 206 din Legea nr. 4820/2021, ce impun vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 a profesioniştilor din domeniul sanitar ca o condiţie pentru continuarea exercitării ocupaţiei.

Medicii eleni au solicitat CEDO să aplice măsuri provizorii (articolul 39 din regulamentul CEDO) şi să suspende imediat aplicarea legii.

Cererile de măsuri provizorii, respinse de către CEDO

Marţi, 7 septembrie, magistraţii CEDO au decis să respingă cererile de măsuri provizorii, argumentând că acestea nu intră în domeniul de aplicare al articolului 39.

Măsurile prevăzute în acest articol sunt soluţionate în cadrul unei proceduri în faţa Curţii, fără a aduce atingere unor decizii ulterioare privind admisibilitatea sau fondul cauzei. CEDO nu acordă astfel de cereri decât în cazuri excepţionale, dacă reclamanţii s-ar fi confruntat cu un risc real de prejudiciu ireversibil.

Cele două cereri sunt, în acest moment, pendinte în faţa Curţii.