Economia ar trebui să reintre pe plus, dar şi mai vârtos va creşte numărul şomerilor Tendinţa de scădere a produsului intern brut se va stinge în 2010, încă din primul trimestru, estimează toate instituţiile financiare româneşti şi internaţionale. Anul viitor se speră chiar la o uşoară ameliorare, cu 0,5%. Practic, înseamnă că valoarea nominală a acestuia va fi foarte apropiată de cea înregistrată în 2008. Procesul de recuperare a economiei pe parcursul următorilor
Economia ar trebui să reintre pe plus, dar şi mai vârtos va creşte numărul şomerilor
Tendinţa de scădere a produsului intern brut se va stinge în 2010, încă din primul trimestru, estimează toate instituţiile financiare româneşti şi internaţionale. Anul viitor se speră chiar la o uşoară ameliorare, cu 0,5%. Practic, înseamnă că valoarea nominală a acestuia va fi foarte apropiată de cea înregistrată în 2008. Procesul de recuperare a economiei pe parcursul următorilor câţiva ani va fi anevoios, iar costurile sociale se vor vedea mai ales anul viitor. Cu toate că, după cum apreciază analiştii economici, vârful crizei a fost în anul 2009, efectele vor fi resimţite mai pregnant în 2010, atât de către companii, cât şi de către sectorul public. Prin urmare, şomajul va ajunge să atingă vârful ultimilor şapte ani în primăvara lui 2010, când Fondul Monetar Internaţional (FMI) îl estimează la o rată de peste 10%. În principal, şomajul ar urma să se amplifice odată cu concedierea unui număr enorm, în jur de 150.000, de angajaţi din sistemul public. În acelaşi timp, salariile nominale din întreaga economie vor avea probabil o uşoară creştere, de 2%, în medie. În aceste condiţii, este previzibilă diminuarea, în continuare, a consumului, faţă de anii de boom economic, dar într-un ritm mai puţin accelerat decât în 2009.
În sectorul public ar trebui să aibă loc cele mai drastice ajustări, în primul rând pentru că reformele au fost întârziate cu cel puţin un an. În ciuda faptului că şi-a luat obligaţia, inclusiv prin acordul cu FMI, că va tăia masiv din cheltuielile curente, guvernul aflat la Palatul Victoria în 2009 a luat prea puţine măsuri în acest sens. De aceea, guvernul care se va afla la conducerea ţării în 2010, pe lângă reducerea drastică a numărului angajaţilor la stat, va fi nevoit să îngheţe salariile şi pensiile ori, mai degrabă, chiar să le diminueze. Numărul mai mare de disponibilizări va însemna, pe lângă cheltuieli suplimentare pentru fondul de şomaj, şi venituri mai mici la bugetul statului provenind din impozitele pe salarii, contribuţii sociale, dar şi, pe măsura reducerii consumului, din TVA.
Optimism moderat
Principalul pericol pentru companii, în aceste condiţii, va fi majorarea impozitelor. O astfel de măsură ar însemna o frână în efortul de redresare a economiei, pentru că ar afecta fie vânzările şi, implicit, profiturile, dacă s-ar opta pentru creşterea TVA, fie costurile cu forţa de muncă, ceea ce ar putea aduce alte concedieri.
Nu doar mediul de afaceri, ci şi Banca Naţională a României (BNR) se pronunţă împotriva majorării taxelor, însă decizia va depinde de politicile noului guvern şi de forţa acestuia de a pune în practică reformele din sistemul public, de la concedieri şi până la modificarea grilei de salarizare şi a sistemului de pensii. Companiile speră ca Executivul să nu ia măsuri greşite, prin care să împiedice refacerea economică, pentru că de facilităţi nici nu mai poate fi vorba, în condiţiile în care Guvernul se zbate să găsească credite din care să-şi plătească propriii angajaţi.
În consecinţă, prognozele optimiste de reluare a creşterii PIB în 2010 depind de măsura în care Guvernul va aplica reformele în sistemul public şi nu va evita să adopte decizii în defavoarea mediului privat.
Majorarea taxelor ar putea fi de neevitat, dar va încetini ritmul de recuperare a economiei româneşti în următorii ani
2% va fi creşterea salariilor nominale
COMENTARIU
Risc de catastrofă în agricultură
Anul 2010 se prefigurează drept cel mai greu din ultimii 20 de ani. Suprafaţa însămânţată cu cereale s-a redus, faţă de 2008, cu 35%, multe terenuri rămânând necultivate. Ca urmare, producţia de grâu se va diminua cu aproximativ 30%, România riscând să devină importator de cereale, fermele de subzistenţă îşi vor înceta activitatea în proporţie de 60%-70%, iar 30.000 de salariaţi îşi vor pierde locurile de muncă.
O catastrofă se prefigurează şi în sectorul zootehnic, unde subvenţiile crescătorilor de animale sunt înlocuite de credite. Această situaţie şi evoluţia preţului laptelui creează pericolul real ca 60% din crescătorii de animale să închidă exploataţiile actuale.
Formele de ajutor de stat pentru agricultură trebuie schimbate începând cu 2010, dar aşa cum nici Comisia Europeană n-a fost încă notificată despre modalităţile în care acestea vor fi înlocuite, tot astfel nici agricultorii noştri nu ştiu pe ce subvenţii se vor putea baza în anul 2010.
Mai mult, din cauza imposibilităţii fermierilor de a asigura cofinanţarea, fondurile europene pentru investiţii, care oricum n-au putut fi accesate decât într-o foarte mică măsură, vor lipsi de-acum cu desăvârşire.
SURSA: Articol preluat din suplimentul „Lumea în 2010”, realizat de revista „Capital” în colaborare cu „The Economist”.