Dosarul Colectiv a fost reunit. Judecătorii s-au răzgândit după ce acesta a fost împărțit în două
La începutul acestei săptămâni, instanţa ar fi trebuit să înceapă dezbaterile finale în dosarul ‘Colectiv‘ şi să se pronunţe pe o cerere ridicată din oficiu de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi, printre care şi Piedone.
Având în vedere faptul că magistrații au avut opinii diferite privind schimbarea încadrării, Adina Pretoria Dumitrache a propus ca dosarul să fie împărţit în două. Propunerea sa a dus la dezbateri aprinse, ajungându-se chiar la ameninţări cu amenzi din partea magistratului.
Cum a fost împărțit dosarul
Instanța a dispus împărțirea dosarului Colectiv, chiar dacă majoritatea celor prezenţi în sala de judecată s-au opus. Potrivit deciziei instanței, în primul dosar urmau să fie judecaţi, doar pe latură penală, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, Daniela Niţă – patroana firmei de artificii, Cristian Niţă, directorul firmei de artificii, SC Colectiv SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists. În acest caz, dezbaterile pe fond ar fi trebuit să înceapă imediat.
În cel de-al doilea dosar, urmau să fie dezbateri, într-un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea judecător, atât pe fond, cât şi pe cererea de schimbare a încadrării juridice, cu inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, pompierii George Matei şi Antonina Radu şi cele trei funcţionare din Primărie – Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc. În acest al doilea dosar, a fost dat un termen pentru 22 septembrie.
Judecătorii s-au răzgândit
Miercuri, a fost format un complet de divergență, prin includerea unui al treilea magistrat, care a decis ca cele două dosare să fie reunite într-unul singur, care a primit termen pentru data de 22 septembrie.
Consecinţa este că, în loc ca dezbaterile finale să se încheie miercuri, aşa cum se stabilise iniţial, procesul a fost amânat pentru la toamnă.
De menţionat că supravieţuitori ai incendiului din Colectiv şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia instanţei de a discuta schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor, susţinând că aceasta ar duce la pedepse „mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România”.
Schimbări ale încadrărilor juridice
În documentele instanței se poate observa faptul că au fost aduse în discuție, din oficiu, schimbări ale încadrărilor juridice, astfel: înlăturarea articolului 309 Cod penal care face referire la consecințele deosebit de grave pentru inculpații Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei, punerea în discuție a formei de vinovăție, intenția sau culpa (dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu) pentru inculpații Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc.
Documentele arată că în cazul în care se va dovedi că este vorba de abuz în serviciu, se va lua în discuție ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni.
În ceea ce priveşte înlăturarea articolului 309 Cod penal, Curtea pune în vedere ca dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată.
Condamnarea inculpaților
Amintim că procesul se află în faza de apel. Pe 16 decembrie 2019, Tribunalul București i i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Cristian Popescu-Piedone a primit o condamnare de 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Cei trei patroni ai clubului Colectiv au primit o condamnare de 11 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Patroana firmei de artificii, Daniela Niță, a primit o condamnare de 12 ani și 8 luni. Patronul firmei, Cristian Niță a primit 3 ani și 6 luni de condamnare, în timp ce pirotehniștii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani.
Pompierii George Matei și Antonina Radu de la ISU București care au verificat clubul Colectiv au primit o condamnare de 9 ani și 2 luni.
Șefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, Aurelia Iofciu, a primit o condamnare de 8 ani de închisoare, consilierul superior Larisa Luminița Ganea a primit o condamnare de 7 ani, referentul superior Ramona Sandra Moțoc a primit o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
Sursă foto: Dreamstime
