Clasificate de bancheri ca ne-europene, din cauza câtorva restricţii, noile reguli pe care banca centrală vrea să le introducă din februarie reuşesc totuşi să simplifice întocmirea dosarului de credit, condiţiile de garantare a împrumuturilor, eliminând poliţa de asigurare de risc şi avansul. Toţi cei care vor să ia credite în viitor au motive să urmărească modul în care va intra în vigoare Norma 20 a băncii centrale, acum în faza de proiect. Veştilor proaste, cu ca
Clasificate de bancheri ca ne-europene, din cauza câtorva restricţii, noile reguli pe care banca centrală vrea să le introducă din februarie reuşesc totuşi să simplifice întocmirea dosarului de credit, condiţiile de garantare a împrumuturilor, eliminând poliţa de asigurare de risc şi avansul.
Toţi cei care vor să ia credite în viitor au motive să urmărească modul în care va intra în vigoare Norma 20 a băncii centrale, acum în faza de proiect. Veştilor proaste, cu care doritorii de împrumuturi s-au obişnuit deja la fiecare nouă reglementare a BNR, li se adaugă acum şi câteva bune. O relaxare a modalităţilor de creditare va da mai multă libertate băncilor în construcţia viitoarelor produse. În primul rând, BNR dă mână liberă băncilor (care, în treacăt fie spus, se plâng că ipotecarul creşte prea încet) să acorde credite pentru locuinţe chiar cu „avans zero“. Este puţin probabil ca avansul să coboare atât de mult, dar pot fi construite produse mai flexibile în care acesta să fie de 10% sau 15%, faţă de 25% în prezent.
Eliminarea altor constrângeri prin noile reglementări va simplifica şi documentaţia necesară la solicitarea unui credit, şi procedurile de garantare. În plus, împrumuturile s-ar putea chiar ieftini, ca urmare a excluderii poliţei de risc financiar de neplată, care, în prezent, creşte foarte mult costul creditului. Concret, băncile nu vor mai trebui să transfere riscul creditului către o societate de asigurări, iar clienţilor nu le vor mai fi transmise costurile aferente.
Creşte concurenţa
«După ce vor conduce la o simplificare a documentaţiei de acordare a creditelor şi a formelor de garantare, noile norme BNR vor deschide calea unei concurenţe puternice între bănci.»
Sorin Mititelu, Directorul Direcţiei Retail Banca Românească
Noile condiţii vor depinde însă strict de politica de risc pe care o va aplica fiecare bancă în parte. Vor fi avantajaţi clienţii care vor şti să aleagă instituţia de credit capabilă să-şi evalueze cel mai bine riscul şi să aibă astfel costuri mai mici. În viitor, condiţii mai bune de împrumut vor putea aştepta şi clienţii pe care evaluarea băncii îi va încadra într-o grupă de risc scăzut. Aceleaşi norme vor contribui la creşterea competiţiei între bănci, obligându-le să creeze produse de credit mai sofisticate, cu dobânzi şi costuri diferenţiate.
Pentru a nu pierde exerciţiul restricţiilor, printre atâtea „relaxări“, BNR a pregătit băncilor şi clienţilor acestora şi câteva surprize neplăcute. Cele mai mari probleme de interpretare, faţă de care băncile şi-au manifestat deja dezacordul, sunt create de noţiunea de „venit net al clientului“.
Dacă o persoană fizică doreşte să contracteze un credit ipotecar, de exemplu, banca trebuie să-i scadă din venituri chiria pe care o plăteşte la ora actuală pentru a avea unde locui? Un venit net mai mic înseamnă, automat, şi o sumă mai mică pe care clientul o poate împrumuta, în condiţiile în care gradul de îndatorare nu poate depăşi 40% din venituri. Discuţia se poate extinde şi în cazul celorlalte tipuri de credit.
Trebuie scăzute din veniturile lunare şi cheltuielile de transport, atunci când clientul solicita un credit auto? În plus, dacă din veniturile lunare s-ar scădea mai întâi toate tipurile de cheltuieli pe care le face o persoană în fiecare lună, şi apoi s-ar acorda creditele în limita a 40% din veniturile rămase, apare întrebarea: ce se întâmplă cu restul de 60% din venituri? Merg către economisire? Atunci de ce ar mai avea cineva nevoie de credit? Pentru a evita situaţiile absurde, bancherii se aşteaptă ca banca centrală să aplice acel grad de îndatorare maxim de 40% la venitul net, după aceleaşi reguli ca şi până acum: rate plus comisioane aplicate la venitul net din cartea de muncă, fără a scădea alte cheltuieli.