Ce informaţii trebuie să primească o firmă de consultanţă de la solicitant, astfel încât aceasta să poată întocmi un proiect bun?
În primul rând, firma de consultanţă trebuie să se asigure că potenţialul aplicant, precum şi ideea de proiect, sunt eligibile. Verificarea eligibilităţii aplicantului presupune că firma de consultanţă trebuie, în funcţie de programul de finanţare, să solicite acestuia copii ale documentelor de înfiinţare a persoanei juridice, copia bilanţului acesteia pe ultimul an de activitate, informaţii cu privire la experienţa în muncă a responsabilului tehnic, actele de proprietate asupra terenului pe care se va situa investiţia, precum şi alte documente, în funcţie de natura investiţiei. Firma de consultanţă mai trebuie să se asigure că aplicantul are capacitatea de a obţine informaţiile necesare întocmirii dosarului de proiect, dar şi obţinerii actelor suplimentare (cazier juridic, fiscal, certificate de la autorităţile locale) solicitate de către finanţator în momentul depunerii proiectului de finanţare.
Cum arată dosarul perfect pentru finanţarea europeană?
Pentru întocmirea unui dosar bun, se vor urmări îndeaproape grilele de evaluare, atât cea tehnică şi financiară, cât şi grila de evaluare strategică. Dacă toate punctele solicitate în grilă şi dacă toată documentaţia solicitată sunt anexate proiectului în mod corect şi în termenele de valabilitate prevăzute de lege, şansele de obţinere a finanţării sunt extrem de mari. Desigur, procesul de întocmire a unui dosar de finanţare nu este simplu, dar cu ajutorul consultanţilor specializaţi se pot pune în practică proiecte inovative, care să genereze dezvoltare economică reală. În ecuaţia gestionării unui proiect din fonduri structurale, pe lângă consultant şi beneficiar apar şi instituţiile publice cu rol în derularea programelor de finanţare. De aceea, pentru un consultant, ideal ar fi ca solicitantul să aibă experienţă în implementarea proiectelor din fonduri de preaderare şi să dispună de resurse financiare pentru asigurarea cash-flow-ului proiectului chiar dincolo de cheltuielile iniţial previzibile ale proiectului (cofinanţare, cheltuieli neeligibile), astfel încât să diminueze eventualele riscuri cauzate de întârzieri în rambursare.
Care au fost principalele probleme cu care v-aţi confruntat în privinţa întocmirii proiectelor pentru accesarea fondurilor preaderare?
Principala problemă a fost asigurarea cofinanţării. De cele mai multe ori, beneficiarii au avut nevoie să apeleze la creditele oferite de bănci. În cele mai multe cazuri, informaţiile oferite de bănci cu privire la documentaţia necesară aplicantului pentru accesarea creditelor lipsea de pe website-urile acestora sau era confuză şi dificil de găsit. Probleme au mai apărut şi în ceea ce priveşte uniformitatea informaţiilor solicitate de către finanţator, organismele de implementare a acestor fonduri oferind informaţii contradictorii de la o regiune la alta.
Cristina Rai, Partener Structural&Consulting Group
