Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, marţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la şase ani de închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice, iar fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a primit cinci ani de închisoare cu executare.
Alte condamnări: Michal Susak (cetăţean ceh) – 10 ani închisoare (patru ani şi zece luni pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj); Mircea Călin Flore (senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez) – 9,6 ani închisoare (patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj).
Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, respectiv 11 ani de închisoare.
Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a primit şapte ani de închisoare; Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare, Gabor Kerekes – cinci ani de închisoare, iar cetăţeanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani închisoare.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.
În acelaşi dosar mai sunt acuzaţi consultanţii internaţionali Stamen Stancev şi Vadim Benyatov, Kerekes Gabor, Călin Mircea Flore – senior director Credit Suisse First Boston (CSFB) Europe Ltd. Londra, cu dublă cetăţenie română şi engleză, cetăţeanul ceh Michal Susak, Mustafa Oral, de origine turcă, Dorinel Mucea (fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din Ministerul Economiei) şi Radu Donciu (fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei).
Potrivit procurorilor, Vadim Benyatov a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern, format din Stamen Stancev, Susak Michal şi Mustafa Oral, la care au aderat şi pe care l-au sprijinit Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu.
Grupul era concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniile energetic şi de comunicaţii.
Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.
De asemenea, ei sunt acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom.
Anchetatorii mai susţin că, în perioada 2005-2006, în calitate de ministru şi preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, Codruţ Şereş ar fi contribuit intelectual şi material la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale.
În rezoluţiile întocmite de procurori se arată că fostul ministru al Economiei ar fi avut mai multe întâlniri, în cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ ce urma să fie promovat în Guvern, privind vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, aflat în portofoliul MEC-OPSPI, în favoarea Asociaţiei salariaţilor Petrom (PAS), controlată de Liviu Luca. Proiectul de lege nu a fost adoptat însă de Guvern, din cauza opoziţiei unor miniştri.
Sursa: Agerpres
