Dosarul Revoluției. Ce se va întâmpla cu Ion Iliescu. ÎCCJ a luat decizia definitivă
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, vineri, 20 septembrie 2024, să trimită dosarul Revoluției înapoi la parchet, iar această decizie este considerată definitivă. Cazul implică inculpați de seamă, printre care Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, și Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare. Această situație rămâne nerezolvată la 34 de ani după căderea regimului comunist, subliniind provocările pe care le întâmpină sistemul judiciar în investigarea și judecarea evenimentelor complexe din decembrie 1989.
Decizia instanței este rezultatul constatării că procurorul nu a respectat obligația de a corecta rechizitoriul. În minuta instanței se arată că majoritatea judecătorilor au observat că rechizitoriul nr. 11/P/2014, emis pe 29 iulie 2022 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, nu a fost regularizat în conformitate cu cerințele legale. Aceasta a condus la concluzia că rechizitoriul era inapt pentru a învesti instanța cu competența de a judeca, ceea ce a determinat necesitatea restituirii cauzei pentru a permite corectarea adecvată a actelor de urmărire penală.
Instanța a decis, de asemenea, că cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Aceasta include onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru inculpați, precum și costurile pentru persoanele vătămate și părțile civile. Onorariile avocaților desemnați din oficiu sunt variate, inclusiv suma de 636 lei pentru apărătorul lui Gelu Voican Voiculescu și sume de peste 11.000 lei pentru alți avocați, ceea ce subliniază complexitatea cazului și resursele necesare pentru a asigura o apărare adecvată.
Interpretul va fi plătit din fondul ÎCCJ
În plus, instanța a aprobat cererea de decontare a cheltuielilor de transport și cazare pentru partea civilă Sajn Zeljko, în valoare de 705 lei și 285 euro. Aceasta arată că procesul implică nu doar aspecte legale, ci și implicații financiare semnificative pentru toate părțile implicate. Onorariul interpretului de limba sârba, Vukadinovic Milijana, desemnat pentru partea civilă, va fi suportat din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție, evidențiind astfel necesitatea de a asigura o comunicare eficientă în cadrul procesului.
În cadrul deliberărilor, judecătoarea Elena Barbu a formulat o opinie separată, în care a solicitat constatarea legalității sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 11/P/2014 și a cerut începerea judecății de către Curtea de Apel București. Această opinie sugerează că există perspective diferite asupra modului în care ar trebui să se desfășoare procedurile legale în acest caz, evidențiind tensiunile dintre diferitele interpretări ale legii și necesitatea de transparență și responsabilitate în procesul judiciar.
Decizia Înaltei Curți nu doar că subliniază provocările sistemului judiciar românesc, dar și evidențiază nevoia urgentă de a asigura că justiția este realizată într-un mod corect și eficient, mai ales în cazuri atât de sensibile precum cele legate de Revoluția din 1989. Aceasta reflectă nu doar întârzierea în soluționarea cazului, ci și impactul pe care aceste evenimente îl au asupra societății românești, care continuă să aștepte răspunsuri și justiție după atâtea decenii de incertitudine.
