Investitorii care au participat la procesul civil vor primi 103.720 de lei vechi actualizaţi cu inflaţia, în timp ce persoanele care au mers pe penal au şanse la despăgubiri egale doar cu suma investită, ajustată cu inflaţia. Prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI) a făcut ca justiţia din Romånia să treacă prin experienţa a două procese record. În procesul civil, care a ajuns la o decizie definitivă în martie anul trecut, au avut cåştig de cauză aproa
Investitorii care au participat la procesul civil vor primi 103.720 de lei vechi actualizaţi cu inflaţia, în timp ce persoanele care au mers pe penal au şanse la despăgubiri egale doar cu suma investită, ajustată cu inflaţia.
Prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI) a făcut ca justiţia din Romånia să treacă prin experienţa a două procese record. În procesul civil, care a ajuns la o decizie definitivă în martie anul trecut, au avut cåştig de cauză aproape 21.000 de păgubiţi, iar din procesul penal, aflat încă pe rolul Curţii de Apel, speră să primească despăgubiri încă 120.000 de persoane.
Ce au cele două procese în comun? Acelaşi scop: recuperarea sumelor depuse la fond, în contul unităţilor care n-au fost răscumpărate înainte de întrarea în incapacitate de plată, în mai 2000. Şi dovezile administrate sunt similare: expertizele contabile au concluzionat, în ambele procese, că nu se respectau prevederile legale privind calculul valorii unitare a unităţii de fond, că au fost făcute plasamente păguboase în companii necotate la bursă şi că s-a minţit în declaraţiile către CNVM.
Totuşi, soluţiile judecătoreşti în ceea ce priveşte valoarea despăgubirilor diferă foarte mult.
În procesul civil, investitorii vor primi o sumă reprezentånd numărul de unităţi de fond înmulţită cu 103.720 lei vechi (ultima valoare comunicată a unităţii de fond FNI) şi cu circa 300% – reprezentånd indicele preţurilor din mai 2000 şi pånă la momentul încasării despăgubirii.
În procesul penal nu s-a ajuns încă la o decizie definitivă. Curtea de Apel Bucureşti a reconfirmat deciziile anterioare care stabiliseră că despăgubirile se vor da în limita sumelor investite şi nerecuperate, actualizate cu rata inflaţiei la ultima înfăţişare.
Spre deosebire de procesul civil, în procesul penal, cei care au depus bani la cotaţii sub 103.720 lei ale unităţilor de fond, vor primi sume mai mici.
De exemplu, la începutul lui martie 1996, unitatea de fond era cotată la 13.500 de lei, de 7,5 ori mai puţin decåt valoarea de la prăbuşirea fondului. În decembrie 1999, unitatea ajunsese la 66.700 de lei, potrivit înscrisurilor din carnetul de investitor al lui Nicolae Popa. Iar pentru unităţile de fond achiziţionate de CEC în iulie 1999, s-a plăţit un preţ mediu de 40.947 lei pe unitate. De altfel, cum valoarea unităţii de fond era calculată după bunul plac al administratorilor FNI, fără a avea fundamente reale, preţurile au crescut în continuu. Nivelul de 103.720 de lei poate fi considerat un maxim… de care investitorii au avut şanse mici să se bucure, din cauză că la data publicării acestei cotaţii FNI era deja în incapacitate de plată.
Deşi pentru aceeaşi problemă nu se pot intenta procese atåt pe penal, cåt şi pe civil simultan, în cazul FNI s-au acceptat acţiuni în instanţă pe ambele căi. Justificarea se regăseşte în senţinţa civilă: „Între acţiunile civile la care au recurs investitorii în prezenta cauză şi acţiunile civile formulate în cadrul procesului penal nu există identitate de părţi şi obiect“. Adică, obiectul procesului civil era stabilirea răspunderii contractuale a părţilor, în timp ce prin procesul penal s-a urmărit sancţionarea celor care au săvårşit infracţiuni şi acordarea de daune celor prejudiciaţi. Prin urmare, în procesul civil, reclamanţii (investitorii FNI) s-au îndreptat asupra SOV Invest (administratorul fondului) şi asupra CEC, care semnase un contract prin care prelua obligaţiile FNI faţă de investitori. În procesul penal, au fost cercetaţi cei care şi-au pus semnăturile pe documentele care au vizat inducerea în eroare a investitorilor.
Alte mari diferenţe între cele două acţiuni ţin de sursele de finanţare a despăgubirilor. În cazul proceselor civile, contractele semnate între părţi conduc către răspunderea CEC, care a fost transferată către AVAS. Deci păgubiţii FNI îşi vor primi banii înapoi de la stat, prin AVAS. Sumele suportate de la buget se ridică la 409 milioane de lei. În cazul acţiunii penale, sursele de finanţare vor fi averile celor condamnaţi. În decizia de pe 18 iunie, Curtea de Apel a decis ca AVAS să fie scoasă de pe lista părţilor responsabile civilmente, considerånd că nu CEC, ci conducerea instituţiei este responsabilă pentru fraude. Ceea ce înseamnă că investitorii FNI au pierdut, practic, cea mai „bogată“ sursă de despăgubiri. Totuşi, pe lista celor care vor suporta daunele se află şi CNVM. Ceea ce înseamnă că, în caz că decizia va deveni definitivă, păgubiţii pot totuşi să aibă acces la fonduri publice.
CIVIL
103.720 de lei vechi este valoarea la care va fi despăgubită fiecare unitate de fond. Suma va fi actualizată cu rata inflaţiei din mai 2000 şi pånă în momentul plăţii, de circa 300%
PENAL
49.000 de lei vechi pe unitate, actualizat cu rata inflaţiei, va primi, în medie, un păgubit FNI din procesul penal, care a intrat în fond în iulie 1999