Privatizarea combinatului siderurgic Galati, Sidex, a fost pe punctul de a declansa un scandal diplomatic. Anuntarea finalizarii negocierilor dintre compania anglo-indiana Ispat si APAPS a provocat o reactie violenta din partea grupului metalurgic francez Usinor. Atitudinea adoptata de acesta a fost deosebit de transanta, fiind cea mai radicala pozitie exprimata de o companie straina in momentul incheierii unui acord de privatizare cu o alta cu care concureaza pe piata. Mesajul transmis de Usinor, cu cateva zile inainte de vizita primului-ministru Lionel Jospin la Bucuresti, a fost: „Anulati procesul de vanzare al Sidex catre Ispat, preluam noi conducerea combinatului pentru doi ani, il rentabilizam si apoi reluati licitatia de privatizare”, pentru ca „semnarea contractului cu Ispat nu este nici in avantajul Sidex si nici al Romaniei”. In orice caz, partea romana a raspuns partial invitatiei si a amanat semnarea contractului cel putin cu cateva zile.
Hotararea de a cauta un investitor pentru Sidex este luata de cateva luni, consortiul european format din Usinor, Salzgitter (Germania) si Erdemir (Turcia) oferindu-se sa preia doar managementul combinatului, si nu sa cumpere pachetul de actiuni detinut de APAPS, care facea obiectul licitatiei. In schimb, compania anlgo-indiana a fost mult mai determinata, depunand o garantie bancara de aproape 50 milioane de dolari pentru a continua negocierile, fiind de altfel singura care a intrunit toate conditiile impuse. Din pacate, consortiul european nu a oferit si motivatia reala a cererii de stopare a privatizarii Sidex, actiune recomandata chiar de Banca Mondiala. In cadrul programului Ricop, elaborat impreuna cu Banca Mondiala, prin privatizarea Sidex, se rezolva aproape 80% din conditiile impuse Romaniei, fiind eliminata din economie cea mai mare gaura neagra.
Dar ce a putut sa declanseze asemenea pasiuni pentru o societate ce inregistreaza datorii de circa 900 milioane de dolari si pierderi estimate la aproape un milion de dolari pe zi? Mai ales cand combatantii sunt liderul mondial, Usinor si o companie clasata a patra in lume, Ispat.
Sidex este o buna poarta de intrare in Europa
In prezent are loc un proces de globalizare a industriei metalurgice, proces mult ramas in urma fata de alte ramuri. In Europa, Usinor se afla in proces de fuziune cu doua companii puternice, Arbed – Luxemburg si Acerlalia – Spania. Salzgitter – Germania a cumparat anul trecut divizia metalurgica a Mannesmann, iar Erdemir absoarbe o alta companie turceasca. Aceste companii formeaza de altfel consortiul care s-a oferit sa preia conducerea Sidex si ulterior sa-l incorporeze intr-una din ele. Deci combinatul galatean ar fi trebuit sa fie inclus intr-o schema europeana de productie si comercializare, in parteneriat cu restul companiilor.
Insa tot din acelasi motiv, combinatul galatean, excelent amplasat pe Dunare, este o poarta de care va beneficia din plin Ispat, pentru a se impune pe piata Uniunii Europene. Mai mult decat atat, el va fi integrat cu combinatul Karmet din Kazahstan, si nu este exclus ca si cu Huta Katowice din Polonia, pentru care firma cu sediul la Londra isi manifesta, de asemenea, interesul. In plus, Ispat mai detine unitati siderurgice specializate in Germania, Franta, Luxemburg si Belgia. Aceste filiale, cuplate la canalele proprii de distributie ale Sidex, atat in Europa de Vest, cat si in Turcia, vor face viata grea metalurgistilor europeni.
O stire difuzata de Steel Business Briefing, citand surse neoficiale, afirma ca desi nu sunt cunoscuti termenii exacti ai contractului de vanzare-cumparare a 74,3% din actiunile Sidex, principala clauza a acestuia este angajamentul cumparatorului de a investi aproape 600 milioane de dolari in urmatorii cinci ani in Sidex. In plus, Ispat promite o crestere a productiei de otel de la 3,45 milioane tone pe an la 5 milioane, iar reducerea locurilor de munca se va face progresiv, in principal pe cale naturala. Ovidiu Musetescu, presedintele APAPS, confirma ca nu s-au stabilit valoarea si numarul actiunilor care vor fi vandute, pretul urmand a fi stabilit la 120 de zile de la semnarea contractului. Pe de alta parte, operatiunea de conversie in actiuni a datoriilor catre bugetul de stat si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale inregistrate de combinatul galatean la data privatizarii va fi facuta prin majorare de capital, dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare cu LNM Holdings BV.
Oferta consortiului european este asemanatoare, doar ca acesta dorea numai o pozitie de actionar principal, restul actiunilor fiind tranzactionate pe piata de capital. Dupa o perioada de doi ani, rastimp in care situatia Sidex s-ar fi imbunatatit simtitor, s-ar fi scos la licitatie restul de actiuni ale APAPS. Ceea ce a primat pana la urma la Bucuresti a fost dorinta de a scapa de povara financiara Sidex, statul dorind sa incaseze cat mai rapid impozite de la colosul galatean, care a inghitit pana in prezent fonduri care se cifreaza la peste un miliard de dolari.    

Propunerile Usinor pentru Sidex

· Managementul Sidex asigurat de Usinor Consultants
· Durata: doi ani
· Obiectiv: Imbunatatirea situatiei financiare pentru a atrage investitori de marca pentru privatizarea combinatului
· Achizitionarea a 25% din actiunile Sidex si uzufructul unei cote de 26%
· Mentinerea Sidex ca o companie romaneasca cotata pe piata bursiera
· Restructurarea capitalului de lucru
· Separarea activitatii metalurgice pentru ca Sidex sa se poata concentra pe principala sa activitate
· Implementarea unui sistem de control financiar
· Integrarea in productie cu Marseilles/Fos (Franta) si cu Salzgitter Ilsenburg (Germania)
· Imbunatatirea calitatii productiei.