Stupoare, la Sidex! Cu aproape o saptamana in urma, salariatii de la Sidex au protestat. Motivul declansarii tensiunilor? O clauza din contract care ameninta locurile de munca ale salariatilor.
Miza privatizarii Sidex este mare. Statul nu-si mai poate permite sa tina in viata un generator de datorii, o societate de care depind veniturile a zeci de mii de oameni si, fireste, nu-si poate permite sa rateze aceasta privatizare. Investitorul, Ispat, vrea sa-si consolideze o buna pozitie pe piata siderurgica internationala, deci are toate motivele sa admita concesii in negocieri. Si miza pentru blocarea privatizarii este mare. Controale din partea autoritatilor statului au scos la iveala firme care si-au dezvoltat afaceri tragand seva dintr-un combinat pe care statul nu si-ar fi permis niciodata sa-l puna la zid.
Sidex are 10.000 de oameni in plus
Dar dorinta de a privatiza a prevalat intereselor din culise. Asa se explica promisiunea ministrului privatizarii, Ovidiu Musetescu, de a renunta la clauza care i-a scos pe oameni in strada. Contractul de vanzare-cumparare avea doua clauze sociale care ingradeau investitorului decizia de a recurge la concedieri. Una viza interdictia de a disponibiliza muncitori (admise erau doar plecarile pe cale naturala) pe o perioada de cinci ani. Cea de a doua prevedea sanctiuni: plata a zece milioane de lei, pentru fiecare salariat disponibilizat. Fireste, siderurgistii galateni s-au speriat, motivand ca puterea financiara a grupului Ispat ii va permite acestuia sa recurga la concedieri, acceptand, astfel, sa plateasca amenda catre Autoritatea de Privatizare si Administrare a Proprietatilor Statului (APAPS). De altfel, surse apropiate afacerii spun ca la Sidex aproape 10.000 de oameni incarca schema de personal.
In aceasta saptamana insa Musetescu a transat lucrurile, promitandu-le salariatilor ca punctul nevralgic din contract va disparea. Promisiunea ministrului privatizarii pare sa se fi facut ad-hoc. Cu toate acestea, surse apropiate tranzactiei dintre APAPS si Ispat spun ca indienii nu se vor opune retragerii acestei clauze. „Practic, se va ajunge la forma initiala a contractului”, afirma surse confidentiale. Din acest moment poate incepe calculul datoriilor combinatului si stabilirea zilei „Z”, pentru declansarea operatiunilor de conversie in actiuni a creantelor pe care institutiile statului le au asupra Sidex.
Un contract de privatizare semnat in graba, un investitor nehotarat sa-si achite obligatiile financiare, conform intelegerii cu APAPS, si balbele oficialilor romani au facut din CS Resita un butoi cu pulbere care de noua luni de zile e pe punctul de a exploda.
„Multumim factorilor de putere din zona ca ne-au taiat de la caldura, pe gratis”, spune Dorin Orbai, vicepresedintele sindicatului Vatra de la CS Resita. Restantele la plata salariilor au ajuns la aproape 25 miliarde de lei, din luna mai si pana in prezent, iar investitorul strain nu da semne ca ar putea depasi criza de la Resita.
Fostul ambasador al SUA, James Rosappepe, alti oficiali straini si romani isi dadeau girul pentru o firma americana – Noble Venture – care, in vara anului trecut, prelua fraiele la CS Resita, achizitionand aproape 94% din actiunile combinatului.
Acum, peste colosul de fiare s-a asternut un nou strat de rugina. Datoriile combinatului s-au dublat, de la aproape 1.200 miliarde lei la aproape 2.900 miliarde lei. Oficiali ai firmei americane sunt suspectati de deturnare de fonduri. Directia de Munca si Solidaritate Sociala (DMSS) a chemat combinatul in judecata, pentru neplata contributiilor de asigurari sociale – peste 500 miliarde de lei.
„Eu nu cred ca se va ajunge la o solutie buna pentru combinat. E o magarie politica ce s-a intamplat aici. E pretul accesului la putere”, apreciaza Dorin Orbai. Este o parere exprimata cu duritate, dar ea are la baza evenimentele care s-au derulat de la preluarea combinatului de catre Noble Venture si pana in prezent: graba semnarii contractului de privatizare, tam-tam-ul facut in jurul acestei tranzactii si balbele autoritatilor romane. Oameni care se aflau in apropierea premierului de anul trecut, Mugur Isarescu, isi amintesc de insistentele unor oficialitati americane pe langa primul-ministru, pentru a grabi momentul semnarii contractului de vanzare-cumparare. Asa au scapat atunci din vedere perlele combinatului: bunuri imobiliare in valoare de aproape 20 milioane de dolari. Noble Venture a intrat in societate ca actionar majoritar, cu obligatia de a achita ratele pentru actiuni – 4,6 milioane de dolari in trei ani – de a realiza o majorare de capital, de 5 milioane de dolari, pana la sfarsitul anului trecut, si un total de investitii de peste 60 milioane de dolari. In plus, si-a asumat responsabilitatea asupra platii datoriilor istorice (ce urmau sa fie reesalonate) catre bugetele publice si furnizori.
Ce a facut Noble Venture de la preluarea pachetului majoritar si pana in prezent? A platit o prima rata la APAPS, de peste 500.000 dolari. Si atat. Majorarea de capital de 5 milioane de dolari, ce trebuia realizata pana la sfarsitul anului trecut, a ramas pe hartie. La inceputul acestui an au aparut si problemele in combinat si primele indoieli asupra hotararii Noble Venture de a finanta CS Resita. In mod logic, nerespectarea unei clauze din contractul incheiat cu APAPS ar fi trebuit sa conduca la rezilierea lui. Dar americanii s-au agatat de o promisiune, spuneau ei, neonorata de Guvernul roman. Este vorba despre intarzierea cu care autoritatile romane au emis un act normativ care sa le permita reesalonarea datoriilor istorice pe o perioada de cinci ani.
APAPS ezita sa ia o
decizie ferma
Exista insa surse apropiate oficialilor din cabinetul Isarescu, care declara ca actele pentru reesalonare erau pregatite si ca numai lipsa banilor din partea Noble Venture a facut ca noii patroni sa nu se prezinte la discutii. Obtinerea reesalonarii ii obliga la plata a doua milioane de dolari, cash. Oricum, actualul guvern a emis actul normativ invocat de Noble Venture, dar aceasta nu a schimbat cu nimic atitudinea investitorului american.
Pana in luna august, anul acesta, Noble Venture ar fi trebuit sa investeasca peste 20 milioane de dolari. Banii n-au intrat in societate, iar aceasta a fost, practic, cea de a doua deraiere de la contractul de vanzare-cumparare incheiat cu APAPS. Si totusi, din nou, nici o sanctiune.
Ovidiu Musetescu, ministrul privatizarii, anunta intentia APAPS de „rezolutionare” a contractului de privatizare care insemna, practic, anularea contractului. Dar intentia n-a fost dusa pana la capat. O luna mai tarziu, DMSS actioneaza in judecata combinatul, iar Musetescu anunta ca reorganizarea judiciara este solutia pentru rezolvarea problemei de la Resita. Adevarata problema este creata insa de lipsa banilor. Oamenii din combinat nu cred ca Noble Venture va investi in CS Resita. Gheorghe Pasca, directorul general al Directiei postprivatizare, recunoaste si el ca „mecanismul de finantare al companiei Noble Venture n-a functionat”. Pasca evita sa se pronunte transant asupra punctului final al crizei de la Resita, dar lasa sa se inteleaga ca are indoieli asupra capacitatii Noble Venture de a continua programele de finantare”. Oamenii din combinat pun balbele guvernantilor pe seama dorintei lor de a nu primi bile negre din partea oficialitatilor americane.     

Noble Venture in tribunal
· Noble Venture poate ramane actionar majoritar la Resita, dar combinatul va fi administrat de o firma specializata, daca programul de reorganizare pe care trebuie sa-l depuna in Tribunal va fi agreat de adunarea creditorilor. Sansele ca acest program sa se realizeze sunt minime, apreciaza surse implicate in afacerea de la Resita.
· Noble Venture nu poate sa iasa din actionariatul combinatului in absenta vointei APAPS. Poate insa sa-si micsoreze cota de participare la capitalul social, in conditiile in care creditorii vin cu un alt plan de reorganizare ce ar presupune finantari peste posibilitatile Noble Venture. In acest caz, ar putea, aparea un nou investitor, pregatit sa preia afacerea si sa participe cu bani cash pentru o majorare de capital.r
r
r
Guvernul a aprobat privatizarea Sidexr
Executivul a aprobat ordonanta de urgenta privind masuri pentru privatizarea Sidex. Actul normativ prevede modalitatea de stingere a datoriilor combinatului catre institutiile publice si catre furnizori, institutii ce apartin statului. Creantele acestora se vor transforma in actiuni. Ispat le va achizitiona. Datoriile catre Banca Comerciala Romana, in limita sumei de 20 milioane de dolari, vor fi preluate de Autoritatea pentru Valorificare a Activelor Bancare (AVAB). BCR va primi, in schimb, titluri de stat negociabile cu scadenta la doi ani. AVAB va prelua creantele pe care societatea le are impotriva societatilor Tepro Iasi si Helitube, Bucuresti.r