In Franta exista peste 100.000 de sportivi legitimati care practica sporturi aviatice. La sfarsit de saptamana, o parte dintre acestia se urca in masini si se indreapta spre aerodromurile unde sunt garate avioanele sau planoarele personale. O alta categorie isi tracteaza deltaplanele sau motodeltaplanele pana la locurile potrivite pentru zbor, iar altii isi transporta parapantele pana la punctele unde relieful le permite lansarea. Asemenea scene sunt la fel de des intalnite in Germania, Belgia sau Elvetia.
In Romania, cei care isi doresc sa piloteze sau sa sara cu parasuta au doua posibilitati. Daca au sub 22 de ani, o pot face gratuit, urmand cursurile Aeroclubului Romaniei. Din pacate, cererea depaseste cu mult oferta. Numarul solicitantilor este de cel putin trei-patru ori mai mare decat numarul de locuri pe care le permite bugetul institutiei. Desigur, mai exista o varianta pentru care, la noi in tara, pot opta foarte putine persoane. Acestea pot pilota cat doresc, cu conditia sa-si plateasca orele de zbor. La Aeroclubul Romaniei, o ora de zbor cu un avion de acrobatie Zlin 726 costa 78 de dolari, o ora de zbor cu un planor IS 28 B2, 29 de dolari, la care se adauga 5 dolari startul, iar un salt cu parasuta – intre 11 si 40 de dolari, in functie de tipul parasutei, inaltimea de la care se face lansarea si avionul din care sare sportivul. O ora de pilotaj cu avionul ultrausor construit de pilotul – instructor Cristian Girica costa 55 de dolari.
Pe langa faptul ca sunt cele mai spectaculoase, sporturile aeriene sunt, din pacate, si cele mai scumpe. Cei care isi permit, la noi in tara, asemenea mod de recreere sunt, in cea mai mare parte, oameni de afaceri sau/si cetateni straini. Pretul mare are drept cauza carburantul special si valorea aeronavei, care trebuie amortizata.
Dar se poate zbura si cu o aeronava relativ ieftina si care nu are absolut deloc nevoie de carburant : parapanta.
Un necunoscator o poate confunda usor cu o parasuta. Spre deosebire de aceasta, parapanta are o structura mai rigida, oferind o cadere mult mai lina si o manevrabilitate deosebita.
In momentul de fata, in tara sunt infiintate 80 de cluburi de parapanta, dar o activitate serioasa nu se desfasoara decat in cadrul a 15 dintre ele. Peste 2.000 de romani practica acest sport, insa peste 1.000 o fac doar ocazional, majoritatea neavand propriile parapante.
Brasoveanul Laurentiu Dudau este unul dintre pionierii parapantismului din Romania. Inca de copil a fost pasionat de calatorii si, mai ales, de aviatie. La 16 ani s-a inscris la parasutism, la Aeroclubul Mircea Zorileanu din Brasov. Armata a facut-o tot la parasutisti, apoi a lucrat ca programator la Centrul de Calcul al Regionalei de cai ferate Brasov si a continuat sa activeze ca parasutist la aeroclubul brasovean.
O cazatura cu parapanta te imbraca in ghips
„In 1988 am citit intr-o revista straina un articol despre parapante. Am copiat modelul unei parasute normale de la aeroclub si am confectionat-o dintr-o tesatura rigida. Cum, in acea vreme, posesorii de deltaplane erau obligati sa le depoziteze la Militie, m-am dus si eu sa intreb ce trebuie sa fac ca sa intru in legalitate.
Comandantul aeroclubului, care trebuia sa inregistreze la Militie toate aparatele ultrausoare construite, mi-a spus ca am facut o treaba buna, m-a sfatuit sa nu mai spun nimanui si sa ma duc sa zbor cu ea cat doresc, in Fagaras sau in alta parte unde nu ma vede nimeni. Nimeni nu mai auzise de asa ceva si nu exista nici o reglementare in domeniu. Am zburat in Muntii Fagaras si in Poiana Brasov. In 1990 am plecat in Elvetia. Acolo am facut cunostinta intr-adevar cu ceea ce se numeste parapanta. Am invatat sa zbor corect si am facut rost de echipament de calitate”, povesteste Laurentiu Dudau.
Pentru a zbura cu parapanta, ai nevoie de un deal si de un curent ascendent care sa te tina in aer. In prezent, parapantistii organizeaza intalniri in locurile optime pentru practicarea sportului preferat. „Prima intalnire a parapantistilor din Romania a avut loc in 1992, in Valea Jiului. Am fost 12 sportivi si am zburat in Muntii Parang”, isi aminteste Laurentiu. In 1993, Aeroclubul Romaniei a organizat la Brasov primul campionat de zbor cu parapanta. Campionatul a durat o saptamana si a avut doua probe: durata zborului si precizie. In strainatate, proba principala in parapantism este viteza pe traseu impus, dar in Romania aceasta nu poate fi adoptata, din cauza lipsei instrumentelor de masura.
Pasiunea pentru un sport extrem era sa-l coste pe Laurentiu Dudau viata, dar tot ea i-a hotarat destinul. „In 1992, am avut un accident destul de grav. Am intrat in vrie la o inaltime de 15 metri. Ma uitam in sus, la ate, incercand sa redresez parasuta si nu am observat ca aterizam. Nu am pus picioarele jos, ci am cazut exact pe spate. Am avut fracturate o tibie, bazinul, trei coaste si o mana. Oricum, altii au patit-o si mai rau. Tot datorita acestei pasiuni mi-am cunoscut sotia. Am infiintat o scoala de parapantism si ea mi-a fost eleva. Alta sansa nici nu cred ca as fi avut sa ma insor si sa continui in acelasi timp zborul cu parapanta, spune Laurentiu.
Nici sa ai propria parapanta nu este usor. Echipamentul complet este destul de scump. Parapanta, hamul, parasuta de salvare si combinezonul costa aproximativ 1.500 de dolari. Majoritatea sportivilor le cumpara din Occident, la mana a doua.
In 1993, Laurentiu a confectionat a doua parapanta. „De data asta, era sigura si performanta, similara cu una occidentala. A fost cusuta la fabrica de parasute Condor si s-au folosit doar materiale romanesti. Chingile le-am luat de la Timisoara, materialul de la Iasi si Bucuresti, iar ata, de la Odorhei. Condor m-a sponsorizat cu manopera, iar firma De Vealle cu plata materiilor prime”, declara el.
In urma cu cativa ani, Laurentiu Dudau a infiintat prima scoala de parapantism din Romania. „Se numeste Fundatia pentru aeronave ultrausoare si deja am 100 de absolventi. Elevii doneaza la inceput 500.000 de lei, se asigura scolarizarea, apoi au acces nelimitat la aparatele scolii”, afirma acesta.
Laurentiu a facut si bani din zborul cu parapanta. La mare, a tractat cu parapanta un banner cu sigla tigarilor Monte Carlo, fiind tras pe deasupra marii cu o salupa; a facut reclama la berea Silva cu ocazia Festivalului Berii din Brasov si a jucat chiar rolul lui Mos Craciun pentru ProTV Brasov.
