România are 32 de cazuri de variola maimuţei, fiind vorba despre bărbați cu vârste cuprinse între 31 și 44 de ani. Bolnavii și contacții lor se vor putea vaccina, spune Adriana Pistol.

Două cazuri semnalate în ultima săptămână în România

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adriana Pistol, a declarat, marți, că în România sunt în total 32 de cazuri de variola maimuţei. Două cazuri de infecţie au fost raportate în ultima săptămână, a precizat aceasta.

Toți bolnavii sunt bărbați, „destul de tineri”, cu vârste între 31 și 44 de ani.

Întrebată despre vaccin, Adriana Pistol a precizat că se aşteaptă din partea Comisiei Europene donaţia de vaccin împotriva variolei maimuţei.

„Nu este o cantitate mare. Îl vom oferi contacților, cazurilor”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, precizând că din câte știe este vorba despre 5.000 de doze.

Comisia Europeană cere statelor UE o abordare mai fermă și coordonată

Comisia Europeană le-a cerut recent celor 27 de state membre ale Uniunii Europene să adopte o abordare mai fermă şi coordonată în ceea ce priveşte variola maimuţei, declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) drept urgenţă sanitară globală.

Într-o scrisoare adresată miniştrilor UE ai Sănătăţii, comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a remarcat că Uniunea Europeană a fost epicentrul cazurilor depistate şi că statele membre ar trebui să lucreze împreună pentru a controla focarul epidemic.

Kyriakides i-a îndemnat pe miniştrii UE să intensifice monitorizarea şi raportarea cazurilor, urmărirea şi izolarea contactelor, vaccinările şi comunicarea clară cu privire la riscurile de îmbolnăvire.

Variola maimuţei este un virus care provoacă de obicei simptome uşoare, printre care febră, dureri şi leziuni cutanate, cu recuperare între două până la patru săptămâni.

Identificată pentru prima dată la maimuţe, boala se transmite mai ales prin contact direct, fiind endemică în Africa. După raportările iniţiale de cazuri în Europa în luna mai, numărul infectărilor a crescut vertiginos în 75 de ţări.

Kyriakides a subliniat că membrii UE ar trebui să furnizeze datele înregistrate la nivel naţional Sistemului European de Supraveghere, actualizând informaţiile pe măsură ce date mai complete devin disponibile.

De asemenea, a mai spus ea, ţările ar trebui să stabilească linii directoare clare privind urmărirea contacţilor şi izolarea acestora în conformitate cu recomandările Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor.