Legea concordatului preventiv (381/2009), care va intra în vigoare mâine, oferă companiilor aflate în dificultate financiară posibilitatea să evite falimentul apelând la un madatar care poate să facă angajări, să dea oameni afară, să încheie sau să rezilieze contracte, totul cu scopul de a evita falimentul. "Scopul prezentei legi este salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate, în vederea continuării activităţii acesteia, a păstrării locurilor de munca şi a acope
Legea concordatului preventiv (381/2009), care va intra în vigoare mâine, oferă companiilor aflate în dificultate financiară posibilitatea să evite falimentul apelând la un madatar care poate să facă angajări, să dea oameni afară, să încheie sau să rezilieze contracte, totul cu scopul de a evita falimentul.
„Scopul prezentei legi este salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate, în vederea continuării activităţii acesteia, a păstrării locurilor de munca şi a acoperirii creanţelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a creantelor sau a condiţiilor acestora ori prin încheierea unui concordat preventiv”, se precizează în actul normativ menţionat.
Tribunalul decide
Concret, un debitor se poate adresa tribunalului în raza căruia se află solicitând numirea unui mandatar ad-hoc dintre practicienii în insolvenţă autorizati. Cererea trebuie să cuprindă o descriere detaliată a motivelor pentru care se numirea unui mandatar ad-hoc.
După primirea cererii, preşedintele tribunalului are la dispoziţie cinci zile în care să dispună convocarea debitorului şi a mandatarului ad-hoc propus. Dupa ascultarea debitorului, dacă se constată că firma în cauză are într-adevăr probleme serioase, preşedintele tribunalului autorizează numirea mandatarului ad-hoc propus.
Ce face mandatarul ad-hoc
Acesta are obligaţia de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o înţelegere între debitor şi creditorii săi, astfel încât problemele financiare să fie rezolvate, creanţele plătite, firma salavată de la faliment şi locurile de muncă păstrate.
Mandatarul ad-hoc are dreptul să propună ştergeri, reeşalonari sau reduceri parţiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs de derulare, reduceri de personal, precum şi orice alte măsuri consideră a fi necesare pentru a salava compania de la faliment şi a o aduce pe linia de plutire.
Companiile în dificultate pot apela, de asemenea, la concordatul preventiv, care reprezintă o procedură mai complexă faţă de mandatul ad-hoc şi se poate întinde pe o perioadă mai lungă de timp, respectiv 18 luni.
Procedura este oarecum similară celei privind mandatarul ad-hoc, în sensul că trebuie adresată o cere tribunalui prin care se solicită deschiderea procedurii de concordat preventiv. Tribunalul numeşte un conciliator care are obligaţia de a întocmi contractul de concordat preventiv ce va fi prezentat creditorilor.
Acest contract trebuie să cuprindă, printre altele, situaţia activului şi pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau un auditor autorizat şi proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele 6 luni.
De asemnea, se întocmeşte un plan de redresare, care dă dreptul conciliatorului să prevede restructureze conducerea firmei, să modifice structura personalului şi să o reducă. Contractul mai poate cuprinde măsuri precum majorarea capitalului social, înfiinţarea sau desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active sau constituirea de garanţii.
„Concordatul preventiv presupune un termen mai lung de soluţionare a datoriilor şi o înţelegere amiabilǎ cu creditori, iar multinaţionalele, fiind în general asigurate împotriva riscului de neplatǎ a clienţilor, sunt cu mult mai avantajate în cazul declarǎrii insolvenţei unui «rǎu-platnic», întrucât îşi pot recupera mult mai rapid banii de la asiguratori, având toate aceste sume deja provizionate”, susţine Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit.
60%, rata de succes
Potrivit estimărilor R&M Audit, peste 60% dintre firmele cu datorii semnificative ar trebui sǎ apeleze sau vor apela la procedura concordatului preventiv în schimbul insolvenţei şi vor reuşi sǎ obţinǎ acordul creditorilor.
Nu pot beneficia de această procedură persoanele care au fost condamnate pentru infracţiuni economice sau împotriva cărora a fost deschisă o procedură de insolvenţă în ultimii cinci ani.
De asemenea, nu pot beneficia de prevederile acestei legi acele companii ai căror acţionari, asociaţi sau administratori au fost condamnaţi în ultimii cinci ani pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, fals şi uz de fals ori au încălcat Legea concurenţei.
Lichidatorii spun că cererile de insovenţă vor scădea cu 70%
„În următoarele 5 – 6 luni cererile de insolvenţă vor scădea cu aproximativ 70% până se va vedea care este efectul intrării în vigoare a concordatului preventiv”, a declarat pentru capital.ro iniţiatorul legii, Gheorghe Piperea, Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă.
„Problema principală este la bănci. Dacă băncile acceptă să semneze contractul de concordat atunci totul este ok. În plus, băncile nu mai sunt obligate să constituie provizioane astfel încât au avantajul creşterii indicelui de solvabilitate”, a mai spus Gheorghe Piperea.