Cea mai mare colecţie de vinuri din lume se află într-o cramă de lângă Chişinău. Faima acestor vinuri a depăşit demult graniţele, Republica Moldova fiind a cinsprezecea ţară exportatoare de pe glob.
Bun venit pe strada Cabernet, colţ cu Fetească! „Vă aflaţi la o adâncime de 80 de metri, în oraşul vinicol subteran de la Mileştii Mici, la circa 20 de kilometri de Chişinău. Aici este depozitată cea mai mare colecţie de vinuri din lume, de peste 1,5 milioane de
Cea mai mare colecţie de vinuri din lume se află într-o cramă de lângă Chişinău. Faima acestor vinuri a depăşit demult graniţele, Republica Moldova fiind a cinsprezecea ţară exportatoare de pe glob.
Bun venit pe strada Cabernet, colţ cu Fetească! „Vă aflaţi la o adâncime de 80 de metri, în oraşul vinicol subteran de la Mileştii Mici, la circa 20 de kilometri de Chişinău. Aici este depozitată cea mai mare colecţie de vinuri din lume, de peste 1,5 milioane de sticle, care a fost înregistrată în Cartea Recordurilor Guinness“, se aude vocea ghidului, în timp ce microbuzul străbate labirintul săpat în pereţii de calcar. Lungimea totală a galeriilor este de 200 de kilometri, din care circa 55 sunt utilizaţi pentru depozitarea vinurilor vechi. Orăşelul vinului a apărut în secolul trecut, în anii ‘70, în urma extragerii zăcămintelor de calcar. Acesta a fost vizitat de numeroşi şefi de stat, printre care şi preşedintele Traian Băsescu. În arcadele săpate în pereţi, unde se depozitează butoaiele şi sticlele, temperatura şi umiditatea se păstrează constante tot timpul anului, asigurându-se astfel maturarea adecvată a băuturii. „Codru“, „Negru de Purcari“ sau „Trandafirul Moldovei“ sunt doar câteva dintre vinurile de colecţie depozitate aici, care au dus faima Republicii Moldova peste hotare.
Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, Ucraina şi Belarus sunt principalele ţări unde sunt exportate vinurile de la Mileştii Mici. Cel mai vechi vin este din 1969, o sticlă costând aproximativ 2.000 de euro. În magazinul cramei există însă vinuri pentru toate buzunarele, preţurile pornind de la 1,2 euro/sticlă. Preţul programelor de degustare porneşte de la 25 de dolari/persoană şi ajunge la 137 de dolari/persoană, în funcţie de calitatea vinului şi de gustările servite.
România, al doilea importator de vin moldovenesc din UE
Principalele ţări importatoare de vinuri moldoveneşti rămân însă statele din fostul spaţiu sovietic. Conform Agenţiei Agro-Industriale Moldova-Vin, pe primele două luni ale acestui an, exporturile în aceste ţări au crescut de patru ori faţă de perioada similiară din 2007, încasându-se peste 20,6 milioane de dolari. Cea mai mare piaţă este Ucraina (7,3 milioane de dolari), urmată de Belarus (6,5 milioane de dolari) şi Rusia (5,4 milioane de dolari), după ce aceasta din urmă a ridicat embargoul impus vinului moldovenesc. UE este cel de-al doilea partener. Cei mai mari consumatori de vinuri moldoveneşti din UE sunt polonezii, importurile lor cifrându-se la 1,4 milioane de dolari la începutul lui 2008. România ocupă al doilea loc, dublându-şi importurile în primele două luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2007. Astfel, în lunile ianuarie şi februarie, importurile noastre de vin din Republica Moldova au însumat circa 900.000 de dolari.
Exporturile totale de mărfuri româneşti în Moldova, la finele lui 2007, au crescut cu 48%, în timp ce importurile s-au majorat cu 76% faţă de anul anterior. Conform Institutului Naţional de Economie şi Informaţie al Republicii Moldova, în 2007, România a fost al doilea partener comercial al Republicii Moldova (exporturi – 211 milioane de dolari), după Federaţia Rusă, în timp ce Republica Moldova a fost pe locul 16 în ceea ce priveşte exporturile României (632,46 milioane). România exportă produse minerale, metale comune şi articole metalice, maşini, aparate şi echipamente electrice şi importă metale comune, produse minerale, grăsimi şi uleiuri vegetale etc. În luna octombrie 2007, investiţiile României în Moldova erau de 60 de milioane de dolari, ţara noastră fiind din acest punct de vedere pe locul 9. În România, erau înregistrate la sfârşitul anului trecut circa 3.000 de societăţi mixte româno-moldovene, cu un capital investit de peste 29 de milioane de dolari.
Cramele atrag turiştii străini
Produsul turistic intitulat „Calea Vinului“ este cel mai bine vândut, majoritatea celor aproximativ 15.000 de vizitatori străini care au sosit anul trecut în Moldova de peste Prut alegând cramele de la Cricova, Mileştii Mici şi Ialoveni. Dintre aceştia, 3.000 au fost turişti români, care au cheltuit în medie 187 de dolari/zi. Nicolae Platon, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din Republica Moldova (ANATRM), susţine că vizitatorii români au adus anul trecut încasări de peste 3,3 milioane de dolari. Conform lui Platon, în 2007, România a ocupat al treilea loc ca destinaţie turistică, după Turcia şi Ucraina. Preşedintele ANATRM recunoaşte însă că mulţi cetăţeni moldoveni au venit în ţara noastră doar pentru a obţine vize de muncă pentru Italia şi Spania. Cu toate acestea, statul român continuă să investească în promovarea turismului de la noi, ţara noastră fiind singura care a deschis la Chişinău, încă din 1992, un birou de promovare turistică.
Importuri
900.000 de dolari reprezintă valoarea totală a importurilor de vin din Republica Moldova pe care România le-a făcut în lunile ianuarie şi februarie ale acestui an. Ţara noastră şi-a dublat importurile de vinuri moldoveneşti faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ocupând al doilea loc în ceea ce priveşte exporturile Republicii Moldova în cadrul statelor Uniunii Europene.
