Indicele de progres social (Social Progress Index – SPI) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 146 de țări, analizând trei dimensiuni principale pe 12 coordonate cărora le atribuie câte un punctaj. Cele trei dimensiuni sunt nevoile de bază ale omului (hrana și îngrijirea medicală, apa și salubritatea, locuirea, siguranța personală), fundamentele bunăstării (acces la educație de bază, acces la comunicații și informații, sănătate și bunăstare, calitatea mediului) și oportunitatea (drepturi personale, libertate personală și de alegere, incluziune, acces la educație avansată).
„Atunci când vorbim de bunăstarea unei țări ne raportăm, de obicei, la indicatorul PIB pe cap de locuitor, însă acesta nu reflectă complet și fidel calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Există țări care, potrivit Indicelui de Progres Social, se plasează pe un loc superior celui ocupat conform PIB pe cap de locuitor. Analizând sistematic relația dintre dezvoltarea economică, măsurată prin PIB per capita, și dezvoltarea socială, conform IPS, observăm în ce măsură nivelul de bogăție a unei țări se regăsește în bunăstarea fiecărui cetățean”, spune Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.
În acest an, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Islanda și Elveția, iar pe ultimele, Afganistan, Ciad și Republica Centrafricană.
Cele 146 de țări se înscriu în șase categorii, conform scorului înregistrat. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii, având un nivel ridicat al calității vieții.
Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croația (37), Letonia (39), Bulgaria (40) și România (44).
România a urcat pe locul 44, în acest an, de pe locul 51, pe care se clasa în 2014. Punctajele obținute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croația, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran). Conform punctajelor, România performează mai slab decât cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar la următoarele capitole: servicii de apă și canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educație avansată, speranța de viață a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea socială.
„Capitolele la care România obține punctaj mai scăzut arată unde apar deficiențele în distribuirea creșterii economice și în efectuarea cheltuielilor publice. În concluzie, acest raport arată unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calității vieții în România și poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung”, explică Vlad Boeriu.
