Vinerea Verde nu îi face pe clujeni să renunțe la mașinile personale. Principala cauză ar putea consta în distanțele foarte mari dintre dezvoltările imobiliare din periferia orașului și centrul urbei, apărute ca urmare a unei dezvoltări urbanistice contestate de unii arhitecți.
Vinerea Verde nu îi face pe clujeni să renunțe la mașinile personale. Deși transportul public este gratuit în oraș, ambuteiajele se întind pe kilometri.
De vină ar fi zona intravilană enormă stabilită în ultimii ani de factorii de decizie de la nivel local.
Vinerea Verde nu îi face pe clujeni să renunțe la mașinile personale. Aglomerație sufocantă
De Vinerea Verde, când transportul este gratuit în Cluj-Napoca, s-au format în oraș ambuteiaje de toată frumusețea. Aglomerația de pe strada Cuza Vodă este relevantă.
Clujenii transmit mesajul clar că ei vor circula cu autoturismul orice s-ar întâmpla. Adevărul este că orașul s-a lărgit foarte mult, iar cei din trafic, cel mai probabil, stau la periferie și preferă autoturismul în locul transportului public.
Intravilanul Clujului a fost extins în ultimii 20 de ani cu mii de hectare care nici astăzi nu sunt folosite, dar crează probleme foarte mari.
Este foarte dificil ca aceste zone, de la periferie, să fie preluate și deservite așa cum trebuie, a declarat arhitectul Șerban Țigănaș, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România și actual decan al Facultății de Arhitectură din Cluj, potrivit stiridecluj.ro.
”Stabilirea unui intravilan enorm”
”Clujul a făcut câteva gesturi, când spun Cluj mă refer la administrație, la modul în care se face gestiunea urbană și, când spune gesturi, mă refer la câteva momente strategice în evoluția orașului.
Primul și cel căruia îi suntem datori pentru situația actuală, pentru foarte multe consecințe ale dezvoltării, a fost stabilirea unui intravilan enorm, în 1997 – 1999, când s-a făcut primul PUG.
După 1990, acest intravilan enorm a fost stabilit de către politicieni, pentru că ei au această putere, deși Clujul nu avea nevoie de atâta teren, introducând în circuitul acesta imobiliar suprafețe de câteva mii de hectare.
Iată că au trecut peste 20 de ani și încă nu au fost consumate aceste hectare. Ce spune acest lucru?
Spune că nu era nevoie de atât teren introdus în intravilan.
”Un fenomen absolut criminal”
Toate teoriile urbanismului spun că trebuie să avem un oraș funcțional, cu distanțe mai scurte, în care terenul este bine folosit și nu un oraș care se întinde pe toate dealurile, cât vezi cu ochii și care consumă spațiul și îl transformă în suburbii.
Acesta este un fenomen de expandare, de răspândire, de întindere rarefiată și e un consum de teren foarte mare în jurul nucleelor metropolitane.
Este cunoscut ca fiind un fenomen absolut criminal, ca să mă exprim așa, la buna funcționare a orașului. Ei bine, asta s-a întâmplat cu mărirea intravilanului.
Și cu aducerea în intravilan a tot felul de terenuri agricole, care erau în posesia oamenilor și care s-au gândit că randamentul economic al terenului crește de 100 de ori, față de starea lui. Acest fenomen a îmbogățit foarte mulți oameni în ultimii 20 de ani, fără să creeze plus valoare.
Noi am mutat statutul unui teren din pix și s-a ajuns la o construcție extrem de rarefiată”, a declarat arhitectul Șerban Țigănaș, potrivit sursei citate.