Printr-un comunicat transmis recent presei, secretarul general al ANEIR a lansat un SOS catre autoritatile romane. El a invocat deprecierea euro fata de dolar ca fiind piatra care trage in jos exporturile romanesti. Ionescu da dovada de mare curaj cand face aceasta afirmatie. Toata retorica politica, toate declaratiile premierului pun cresterea economica pe seama expansiunii exporturilor realizate in prima jumatate a acestui an. De fapt, primele masuri ale cabinetului Isarescu s-au adresat expor
Printr-un comunicat transmis recent presei, secretarul general al ANEIR a lansat un SOS catre autoritatile romane. El a invocat deprecierea euro fata de dolar ca fiind piatra care trage in jos exporturile romanesti. Ionescu da dovada de mare curaj cand face aceasta afirmatie.
Toata retorica politica, toate declaratiile premierului pun cresterea economica pe seama expansiunii exporturilor realizate in prima jumatate a acestui an. De fapt, primele masuri ale cabinetului Isarescu s-au adresat exportatorilor. Pentru a scoate cat mai multa marfa din tara si a aduce valuta, ei au fost incurajati prin reducerea impozitului pe profitul repatriat, la doar 5%. Prin aceasta ei au beneficiat de doua ori de reducerea fiscalitatii in planul impozitarii profitului.
Efectele pot fi cu greu contestate. In luna februarie a acestui an, exporturile romanesti au inregistrat cea mai mare valoare din 1990 incoace: 837 milioane dolari. Aceasta cifra a reprezentat o crestere cu 20,6% fata de luna ianuarie. Cresterea inferioara a importurilor realizate in aceeasi perioada cu 8,4%, a fost primul semnal ca exista sanse ca balanta comerciala a Romaniei (principala componenta a balantei de plati) sa-si reduca din deficit.
Intr-adevar, au existat si sceptici care puneau la indoiala faptul ca exporturile romanesti, in structura lor actuala (bazata pe marfuri cu valoare adaugata redusa, pe lohn), vor rezista pe termen lung. Rezultatele din luna mai pareau sa le confirme chiar mai repede asteptarile. Exporturile aproape au stagnat, in vreme ce importurile au crescut cu circa 25%.
Caderea euro a incurcat socotelile
Cei care s-au grabit sa anticipeze ca programul economic al lui Isarescu are viata scurta au avut, recent, parte de o noua surpriza. Premierul insusi a anuntat un nou boom al exporturilor in luna iunie. Cu o valoare de aproape 900 milioane de dolari, exporturile din aceasta luna au batut recordul inregistrat in februarie.
Retorica lui Ionescu paleste in fata acestor cifre. Totusi, o parte de adevar exista in temerile ANEIR. „In timp ce preturile de export si de vanzare pe pietele UE (preturi exprimate in valute ce compun euro) sunt relativ constante, costurile de productie in lei cresc incontinuu, ele fiind calculate in raport cu dolarul SUA”, spune secretarul general al ANEIR. El atentioneaza ca tarifele la utilitatile publice tin pasul cu evolutia monedei americane, in timp ce incasarile exportatorilor care livreaza marfuri in UE sunt in euro, care se afla continua cadere fata de dolar. In primul semestru din acest an, cresterea dolarului in raport cu leul a fost de 16,8%, in timp ce euro a urcat cu 8,32%. Asa se explica si faptul ca exporturile in UE au avut cea mai mica rata de crestere in totalul exporturilor. In primul trimestru din 2000, vanzarile in UE au crescut cu 21,1%, in timp ce livrarile in tarile din Europa Centrala si de Est au sporit cu 56%. Romania a inregistrat, in primul trimestru, un volum net superior fata de cel din perioada similara a anului trecut si totusi, pe relatia UE, ponderea exporturilor romanesti a scazut, de la 67,9%, la 64,8%. Aceasta arata ca ingrijorarea exportatorilor romani fata de deprecierea euro in raport cu dolarul i-a determinat sa-si reorienteze vanzarile catre alte piete. Chiar apropiati ai premierului au trebuit sa accepte aceasta realitate. Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, a recunoscut, atunci cand exporturile au cazut, ca acest fapt este cauzat de incertitudinile privind evolutia cotatiilor euro fata de dolar. Saptamana trecuta, premierul Isarescu a admis ca deprecierea euro nu este un factor incurajator pentru exportatorii romani pe relatia UE.
Exportatorii isi exagereaza pierderile
ANEIR propune si solutii: un cos valutar care sa inlocuiasca moneda de referinta a agentilor economici antrenati in activitatea de comert exterior. Aceasta strategie nu ar fi singulara in regiune. Ea a fost adoptata de Polonia. si in Romania ideea a fost des vehiculata in ultima vreme, insa o decizie in acest sens nu a fost inca luata de BNR. Practic, acest cos valutar sau moneda compozita ar include, in viziunea ANEIR, dolarul si euro, fiecare in-tr-o proportie data de structura de export a tarii. Este o masura arbitrara care, pe termen scurt, poate incuraja exporturile in UE. De asemenea, va obliga producatorii de utilitati publice sa-si alinieze tarifele in concordanta cu noua moneda de referinta.
Insa, la fel de bine, poate sa conduca la pierderea apetitului exportatorilor romani pentru restructurarea costurilor lor interne. O astfel de masura, artificiala, poate fi benefica, atunci cand exista siguranta ca au fost epuizate toate solutiile care tin de bucataria interna a fiecarui producator ale caror marfuri iau drumul exportului. Iar acest lucru este vizibil prin cresterea productivitatii muncii.
Introducerea unui cos valutar este o disputa care se va consuma o vreme de aici inainte. Cifrele inregistrate pana acum de comertul exterior al Romaniei nu par, insa, sa reclame introducerea urgenta a monedei compozite. Asa cum este imposibil un faliment al exportatorilor romani.
Secretarul general al ANEIR anunta, in apelul sau, inregistrarea unor pierderi lunare de 100 milioane de dolari, la nivelul exportatorilor romani, ca urmare a deprecierii euro fata de dolar.
In conditiile in care autoritatile romane vorbesc despre inregistrarea unei cresteri economice, de la inceputul acestui an si pana acum, in situatia in care, cu toate efectele negative ale secetei din aceasta perioada (pierderile estimate se ridica la aproape 2,5% din PIB), totusi, guvernantii nu si-au pierdut sperantele in continuarea tendintei ascendente a PIB, este greu de crezut ca la nivelul exportatorilor romani se pot inregistra pierderi care sa atinga un miliard de dolari anual.
De altfel, rezultatele inregistrate de mari exportatori romani sunt primele care contrazic aceasta afirmatie. Alro Slatina deja are planuri de investitii din sumele obtinute ca urmare a revigorarii exporturilor (de la 188 milioane dolari in 1999, la 238 milioane dolari estimati pentru acest an), la fel Oltchim Ramnicu Vilcea, care mizeaza pe o dublare a valorii productiei livrate la export.