Draghi, la Strasbourg: „Trebuie să accelerăm extinderea UE, vrem să ni se alăture și Ucraina”
Ultima vizită a fost pe 17 ianuarie, pentru ceremonia de comemorare a lui David Sassoli. „Sunt foarte fericit să mă aflu aici, în inima democrației europene. În primul rând, vreau să aduc un omagiu memoriei lui David Sassoli, care a prezidat Parlamentul European în ani foarte grei. În timpul pandemiei, Parlamentul a continuat să se reunească, să discute, să decidă, reflectând vitalitatea sa instituțională și leadershipul lui Sassoli. Sassoli nu a încetat niciodată să lucreze la ceea ce a definit în ultimul său discurs la Consiliul European, un „nou proiect de speranță” pentru o Europă care inovează, care protejează, care luminează”, a spus Draghi, în timp ce își începea discursul, conform rainews.it
Draghi vorbește acestei Europe, amintind că „războiul din Ucraina pune Uniunea Europeană în fața uneia dintre cele mai grave crize din istoria sa. O criză umanitară, de securitate, energetică și economică”. Apoi, reiterează: „Într-un război de agresiune nu poate exista echivalență între cei care invadează și cei care rezistă. Agresiunea Ucrainei de către Rusia a pus sub semnul întrebării cea mai mare realizare a Uniunii Europene: pacea pe continentul nostru, o pace bazată pe respectul frontierelor teritoriale, statul de drept, suveranitatea democratică; pe utilizarea diplomației ca mijloc de soluționare a disputelor dintre state; pe respectarea drepturilor oamenilor, atacați în Mariupol, Bucea, și în toate locurile în care s-a declanșat violența armata rusă împotriva civililor neînarmați”.
Europa trebuie să joace un rol central în promovarea dialogului
Europa „poate și trebuie să joace un rol central în promovarea dialogului – observă premierul italian – trebuie să facem acest lucru din cauza geografiei noastre, care ne plasează lângă acest război și, prin urmare, în fruntea confruntării cu toate consecințele sale posibile. Trebuie să facem asta din cauza istoriei noastre, care ne-a arătat capabili să construim o pace stabilă și durabilă, chiar și după conflicte sângeroase”. Nu numai atât, amintește Draghi: „Am făcut din UE un spațiu nu doar pentru economie, ci pentru apărarea drepturilor omului și a demnității. Este o moștenire pe care nu trebuie să o risipim”, din acest motiv „este timpul să ducem mai departe această cale. Conferința privind Viitorul Europei se încheie pe 9 mai și Declarația finală ne cere să fim foarte ambițioși. Vrem să fim în prima linie pentru a proiecta noua Europă. Într-un cadru geopolitic care a devenit brusc mult mai periculos și incert, trebuie să facem față urgenței economice și sociale și să garantăm siguranța cetățenilor noștri”.
Și, vorbind despre căutarea continuă a unei soluții la conflict, Draghi subliniază: „Italia, ca țară fondatoare a Uniunii Europene, ca țară care crede profund în pace, este gata să se angajeze în prima linie pentru a ajunge la un soluție diplomatică”. O voință care este reafirmată și în ceea ce privește negocierile de aderare la UE, care implică unele țări. „Integrarea deplină a țărilor care manifestă aspirații europene nu reprezintă o amenințare la adresa stabilității proiectului european. Face parte din realizarea acestuia – subliniază Draghi – iar Italia susține deschiderea imediată a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, în conformitate cu decizia luată de Consiliul European în martie 2020. Dorim să dăm un nou impuls negocierilor cu Serbia și cu Muntenegru și să asigurăm cea mai mare atenție așteptărilor legitime ale Bosniei-Herțegovina și Kosovo. Suntem în favoarea intrării tuturor acestor țări și vrem Ucraina în UE”.
Pe frontul riscului energetic și al prețurilor, premierul subliniază: „De la începutul crizei, Italia a cerut să pună un plafon european pentru prețurile gazelor importate din Rusia. Moscova vinde aproape două treimi din exporturile sale către UE, în mare parte prin conducte care nu pot fi redirecționate către alți cumpărători. Propunerea noastră ne-ar permite să ne folosim puterea de negociere pentru a reduce costurile exorbitante, care în prezent cântăresc asupra economiilor noastre. Această măsură ne-ar permite să scădem sumele pe care i le trimitem zilnic lui Putin și care îi finanțează inevitabil campania militară”.
O măsura care se alătura prevederii extinderii SURE, (fondul european de sprijinire a ocupării forței de muncă) „pentru a oferi țărilor care o solicită noi finanțări pentru a atenua impactul creșterilor prețurilor la energie, măsură ce urmează a fi implementată în timp rapid, pentru a interveni imediat în sprijinirea economiei”. În opinia lui Draghi, odată cu extinderea SURE, statele ar putea finanța „măsuri de reducere a facturilor, dar și sprijin temporar pentru salariile mai mici, de exemplu cu măsuri de diminuare a contribuțiilor”, apărând „puterea de cumpărare a familiilor, în special a celor mai fragile, fără a risca să se genereze o nouă inflație”.
Draghi s-a declarat „emoționat de cuvintele rostite” în Parlamentul UE față de Italia. „Aș dori să mulțumesc tuturor liderilor de grup pentru cuvintele de stimă pe care le-ați avut față de țara mea. Acestea sunt expresii foarte importante pentru mine: m-au surprins”.
