"Când state mari au sărit peste deficitul de 3%, nu a fost nicio reacţie de la Comisia Europeană", a declarat Dragnea, la Parlament.
"În România, când nici măcar nu se pune problema să depăşim deficitul de 3%, ne tot arată cartonaşe galbene sau ne atenţionează. Programul de guvernare va fi pus în practică. Deficitul nu va fi depăşit, în schimb vrem să fim lăsaţi să dezvoltăm România. Toate aceste semnale care sunt date, bazate nu ştiu pe ce, din punctul meu de vedere sunt profund incorecte, cele care vin de la Comisia Europeană. Nu cred că aşa trebuie procedat cu un stat membru, chiar dacă este vorba de România", a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor.
Un număr de patru state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au avut un deficit guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA, sistemul conturilor europene – n.r.) egal sau mai mare de 3% din PIB, potrivit unei estimări preliminare publicate luni de Eurostat.
Spania a înregistrat un sold negativ de 4,5% din PIB, Franţa un deficit de 3,4% din PIB iar România şi Marea Britanie un deficit de 3% din PIB.
În schimb, la finele lui 2016, România se situa în rândul statelor membre UE cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportată la Produsul Intern Brut (37,6%), un nivel mai mic fiind înregistrat doar în Estonia (9,5% din PIB), Luxemburg (20% din PIB), Bulgaria (29,5% din PIB) şi Cehia (37,2% din PIB). La nivelul UE un număr de 16 state membre aveau în 2016 un nivel al datoriei guvernamentale mai mare de 60% din PIB.
Potrivit Eurostat, în 2016 deficitul guvernamental şi datoria, atât în zona euro cât şi în UE 28, a scăzut comparativ cu 2015. În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 2,1% din PIB în 2015 până la 1,5% din PIB în 2016, în timp ce în UE a scăzut de la 2,4% până la 1,7%. În ceea ce priveşte datoria guvernamentală, în zona euro a scăzut de la 90,3% din PIB la finele lui 2015 până la 89,2% la finele lui 2016, în timp ce în UE a scăzut de la 84,9% până la 83,5%.
