Liviu Dragnea, provocatorul

Liviu Dragnea, 56 de ani, se visa prim-ministru dupa victoria clară a partidului sau la alegerile parlamentare de la finalul lui 2016. Însă ambițiile sale au fost încurcate de o condamnare cu suspendare pentru fraudă electorală, care i-a făcut imposibilă ocuparea postului de premier.

Deși a fost nevoit să se mulțumească cu președinția Camerei Deputaților, el a fost un adevarat dirijor al majorității parlamentare și și-a demonstrat autoritatea prin înlocuirea a doi premieri în șapte luni, înainte de numirea Vioricai Dancila, „marioneta perfectă”, potrivit contestatarilor sai, scriu jurnaliștii francezi, potrivit hotnews. 

În doi ani, acest bărbat subțire și cu mustață grizonată, a inmulțit măsurile vizând electoratul, în general nevoiaș și din mediul rural, al acestei formațiuni moștenitoare a partidului comunist.

Dar de asemenea el s-a concentrat pe asupra schimbării legislației penale și a frânarii DNA, susținând că vrea „să pună capăt abuzurilor cărora milioane de romani le-au fost victime”.

Adversarii săi susțin încă că Dragnea vrea să se „albească” el însuși, în condițiile în care are alte două dosare, în unul dintre ele primind, în iunie, cea de-a doua sa condamnare, de acestă dată cu executare pentru abuz în serviciu, cazul fiind acum în apel.

Responsabilii europeni îl acuză însă că vrea să submineze lupta anticorupție.

Liviu Dragnea și-a înmulțit atacurile la adresa UE, pe care a acuzat-o că intervine în treburile interne, un discurs suveranist care se apropie de cel al premierului național-conservator al Ungariei, Viktor Orban.

Klaus Iohannis, pompierul

Ales președinte în 2014 în fața candidatului PSD, Klaus Iohannis, 59 de ani, a fost condamnat după preluarea funcției la o coabitare agitată cu stânga care îl acuză că subminează statul de drept.
Acest bărbat cu o statură impozantă, care preferă imaginea rigorii și seriozității minorității germane din care face parte, a schimbat viața liniștită de primar al Sibiului cu „marea politică”, luându-i ceva timp pentru a o stăpâni.

 

Caracterizat inițial ca „moale și imperturbabil”, el a ieșit din colțul de rezervă pentru a încerca să contracareze unele proiecte ale PSD. În ianuarie 2017, el nu a ezitat să iasă în stradă pentru a denunța, alături de miile de manifestanți, prima tentativă de modificare a codului penal.

De atunci, el a susținut un război în tranşee, sesizând în numeroase rânduri Curtea Constituțională și refuzând numirile de miniștri. „Voi face tot ceea ce ține de mine ca România să nu facă pași înapoi în ceea ce privește independența justiției”, a spus el la mijlocul lui decembrie. De asemenea, el a reclamat faptul că guvernul nu este pregătit în perspectiva președinției Consiliului UE:

Susținătorii săi îi reproșează că a permis prea multe PSD, reacționând tardiv și nu foarte ferm.
Social-democrații îl acuză, de cealaltă parte, că „blochează funcționarea guvernului” și „încălcarea Constituției” , amenințându-l în câteva rânduri cu suspendarea din funcție.

O perspectivă pe care șeful statului o tratează cu un zâmbet, considerând că o asemenea abordare nu va face decât să-i crească șansele obținerii unui al doilea mandat de președinte la alegerile din 2019 când s-ar putea confrunta cu …Liviu Dragnea, este concluzia jurnaliștilor francezi.