Liderul PSD Liviu Dragnea a cerut suspendarea în parte a deciziei Colegiului de Conducere a ICCJ și a acuzat în cererea de chemare în judecată că e un act administrativ "nelegal emis cu exces de putere".
Informațiile apar în procesul pe care președintele PSD l-a intentat Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Cristina Tarcea, și Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Liviu Dragnea contestă decizia instanței supreme de a menține completele de 5 judecători constituite la începutul anului. Controversele privind formarea completelor de 5 judecători de la instanţa supremă au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completelor de 5 judecatori aşa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor.
În cererea de chemare în judecată președintele PSD solicită:
„1. Anularea în parte a hotărârii de Colegiu 89/4 din septembrie numai în ceea ce privește dispozițiile normative cuprinse în litera D a acesteia deoarece este un act administrativ nelegal emis cu exces de putere
2. Obligarea pârâtelor să adopte o Hotărâre de Colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin 2(1) și art 32 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin legea 207/2018, în privința compunerii completde judecată de 5 judecători în materie penală, în acord cu dispozițiile legale și limitele de competență stabilită prin Constituție.
3. Până la soluționarea cererii de anulare, suspendarea în parte a actului administrativ.
4. Sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 32 alin 1 din legea 304/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că obligația președintelui ÎCCJ și a Colegiului de conducere de a stabili numărul și compunerea completelor de judecată este în toate cazurile la începutul fiecărui an chiar și atunci când intervine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legistlativ este plasat temporal pe parcursul anului, nu la începutul sau sfârșitul acestuia”.
Înainte de această chemare în judecată, avocații lui Liviu Dragnea au depus, pe 29 septembrie 2018, la instanța supremă, o plângere prealabilă pentru a lua măsuri privind constituirea completelor, însă instanța supremă și Colegiul de conducere a acesteia au refuzat să revoce hotărârea.
„Actul administrativ ce face obiectul prezentei cauze este viciat profund prin interpretarea dată de către pârâte , peste competențele stabilite de lege, în contra prevederilor constituționale referitoare la separația puterilor în stat. În sensul legii, cazul bine justificat reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Motivul de nelegalitate afectează actul administrativ dedus judecății deoarece se bazează pe o interpretare arbitrară contrară legii a dispozițiilor legale”, se mai arată în cererea de chemare în judecată.
Președintele PSD acuză instanța supremă și Colegiul de conducere că și-au asumat aplicarea selectivă a prevederilor legii 304/2004, „fără nicio justificare legală, cu consecința periclitării situației juridice a proceselor înregistrate după data de 23 iulie 2018”.
Totodată, Liviu Dragnea susține că nerespectarea normelor privind compunerea completelor de judecată și vicierea procesului de repartizare aleatorie afectează însăși legalitatea hotărârilor judecătorești promulgate ulterior datei de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a noilor dispoziții.
„Suntem, așadar, în cazul unei aplicări selective a dispozițiilor legii 304/2004 privind organizarea judiciară, așa cum a fost modifcată prin legea 207/2018, ceea ce constituie un veritabil exces de putere cu consecința anihilării rolului constiutuțional al uneia dintre puterile statului – cea legislativă și încălcării dreptului de acces al cetățenilor la o instanță independentă și imparțială”, concluzionează liderul PSD.
Dosarul deschis după ce Liviu Dragnea a acţionat în instanţă ÎCCJ şi Colegiul de conducere al instituţiei împotriva hotărârii privind constituirea completelor de judecată a fost înregistrat pe 5 octombrie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel, scrie Știripesurse.ro.