Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezbătut, luni, contestaţia la executare depusă de Liviu Dragnea, președintele PSD, împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primite în dosarul "Referendumul".
Instanţa supremă a respins solicitarea efectuării unei expertize informatice pe sistemul ECRIS de pe care a fost redactată motivarea în dosarul „Referendumul”, astfel că avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut sesizarea Curţii Europene de Justiţie, informează Cotidianul.ro.
„Astăzi, am asistat la o dezbatere juridică de înalt nivel, care mă depăşeşte. Eu sunt un simplu inginer, însă nu pot să nu remarc, în calitate de deputat, că un procuror al DNA spune că un articol de lege are titlu de recomandare şi poate să nu fie respectat”, le-a spus Dragnea magistraţilor, potrivit Agerpres.
„O asemenea afirmaţie mi se pare incorectă. Din câte ştiu eu, motivarea trebuie redactată în termen de 30 de zile. Eu nu cred că demersul meu este exagerat. Am fost condamnat pentru ceva de care nu am fost acuzat în rechizitoriu. Am vrut să văd dacă acea hotărâre este rodul participării tuturor membrilor completului de judecată”, a mai spus șeful PSD.
La ieşirea din sediul instanţei, el a adăugat: „Eu am văzut un procuror DNA în faţa instanţei de la Înalta Curte spunând că un articol de lege este de recomandare, în condiţiile în care articolul este foarte clar, riguros. Dacă un procuror spune că acel articol este de recomandare înseamnă că sunt articole pe care unii procurorii le consideră facultative. Atunci, noi aveam dreptul să considerăm unele articole din Codul penal sau de procedură penală ca fiind facultative? Când am început demersul, am vrut să am totuşi motivarea hotărârii, aşa cum mulţi oameni din România îşi doresc asta, pentru că am vrut să merg la CEDO. Nu am putut, pentru că s-au depăşit cele 6 luni. După ce am făcut contestaţia la tribunal, imediat a apărut motivarea. Ulterior, am vrut să ştiu dacă toţi cei care au adoptat decizia au participat la redactarea şi conceperea acestei motivări”.
În timpul procesului, avocaţii lui Dragnea, Maria Ilisia şi Toni Neacşu, au cerut admiterea acestei contestaţii la executare şi declararea ca nulă a deciziei din dosarul „Referendumul”, pe motiv că două judecătoare din complet, printre care şi Livia Stanciu, s-au pensionat înainte de redactarea motivării, iar în locul lor a semnat altcineva.
Avocaţii au solicitat magistraţilor admiterea mai multor probe, printre care şi efectuarea unei expertize asupra sistemului informatic ECRIS al instanţei supreme, pentru a afla cine a redactat motivarea în dosarul „Referendumul” şi la ce dată.
De asemenea, avocaţii au cerut sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg, în legătură cu implementarea unei directive care se referă la accesul la informaţii în cazul persoanelor implicate într-o procedură judiciară.
Procurorul de şedinţă a cerut respingerea probelor solicitate, el nefiind de acord nici cu sesizarea CJUE. Reprezentantul DNA a arătat că Liviu Dragnea a avut acces la informaţii de-a lungul procesului, iar datele cerute de avocaţi se referă la chestiuni administrative. De asemenea, procurorul a spus că termenul de 30 de zile pentru motivarea unei decizii are un caracter de recomandare, iar încălcarea lui nu duce la anularea unei condamnări.
Instanţa a respins toate cererile avocaţilor şi au anunţat că vor da o decizie pe data de 24 aprilie.
Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunţa că a început o acţiune de redeschidere a procesului ‘Referendumul’, prin depunerea în instanţă a unei contestaţii la executare.
„Avocaţii spun, studiind Codul penal şi de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetăţean român trebuie să conţină trei elemente – partea introductivă, dispozitivul (acel anunţ) şi expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare – asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislaţia este foarte clară, motivarea este obligaţie legală (…) şi trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată şi asumată şi compusă de către toţi membrii completului. Doamna fostă preşedintă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentinţă, s-a pensionat şi a mers la Curtea Constituţională. Exista o prevedere legală, care e şi acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligaţia să-şi încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare”, declara atunci preşedintele PSD.
Peste numai câteva zile de la această declaraţie, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul „Referendumul”.
În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.