Dragobetele – Sărbătoarea iubirii la români
Pe 24 februarie, românii celebrează Dragobetele, o sărbătoare autentică a iubirii, profund înrădăcinată în tradițiile populare.
Considerată echivalentul autohton al Valentine’s Day, dar lipsită de influențele comerciale, această zi marchează începutul primăverii și renașterea naturii, fiind asociată cu dragostea, tinerețea și speranța.
Origini în mitologia dacică
Dragobetele își are rădăcinile în mitologia dacică și este legat de divinități ale fertilității și renașterii. În centrul sărbătorii se află un personaj mitologic – Dragobete, fiul Babei Dochia, descris ca un tânăr chipeș, asemănător zeilor iubirii din mitologiile greacă și romană, precum Eros sau Cupidon.
Spre deosebire de aceștia, Dragobete nu simboliza doar iubirea romantică, ci și armonia dintre om și natură. Se spunea că, în această zi, păsările își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile, iar oamenii urmau acest exemplu, încercând să își găsească dragostea adevărată.
Expresia populară „Dragobetele sărută fetele” reflectă unul dintre obiceiurile acestei zile, în care băieții urmăreau fetele într-o fugă ritualică, iar dacă le prindeau, le sărutau. Acest gest simboliza începutul unei relații și norocul în dragoste pentru întregul an.
Tradiții și obiceiuri din trecut
În satele tradiționale, Dragobetele era o zi plină de veselie, marcată prin diverse obiceiuri menite să atragă norocul în dragoste.
- Culesul florilor de primăvară: Tinerii ieșeau la pădure pentru a aduna ghiocei și alte flori, pe care fetele le păstrau pentru descântece de dragoste.
- Fuga ritualică: După culesul florilor, fetele fugeau spre sat, iar băieții le urmăreau. Dacă un băiat prindea o fată și aceasta accepta sărutul, se considera că între ei s-a format un legământ de iubire.
- Apa magică: Fetele strângeau „zăpada zânelor” și o topeau pentru a se spăla pe față, crezând că acest ritual le va face mai frumoase și mai atrăgătoare.
- Dansuri și petreceri: În multe sate, tinerii se adunau în grupuri, cântau, dansau și organizau jocuri pentru a-și găsi perechea.
În unele regiuni, femeile mai în vârstă adunau rădăcina de spânz, un ingredient prețuit în medicina populară, iar bărbații se îmbrăcau în haine femeiești și mergeau prin șezători, unde organizau momente umoristice, spre amuzamentul întregului sat.
Un alt aspect interesant al sărbătorii era legătura sa cu Săptămâna Albă, cunoscută și ca Săptămâna Brânzei, ultima perioadă de petrecere înainte de Postul Paștelui. În trecut, în această săptămână se organizau căsătorii pentru cei care nu reușiseră încă să își găsească un partener, inclusiv pentru văduve, orfani sau persoane considerate mai puțin norocoase în dragoste.
Superstiții de Dragobete
În cultura populară, Dragobetele este înconjurat de numeroase superstiții, respectate de-a lungul timpului pentru a asigura noroc în dragoste și prosperitate:
- Se credea că cei care ignoră această sărbătoare vor avea parte de ghinion în dragoste tot anul.
- Cuplurile care se sărută în această zi vor avea parte de sănătate și armonie în relație.
- Fetele care se spală pe față cu apă din zăpadă topită vor fi iubite și dorite tot anul.
- Se evita munca grea, deoarece se spunea că ar putea aduce ghinion în relații.
- O altă credință populară spunea că, de Dragobete, păsările încep să își facă cuiburile și să clocească ouăle, iar cei care nu respectă sărbătoarea vor avea ghinion la păsările din gospodărie.
Dragobetele astăzi
Deși multe dintre obiceiurile străvechi s-au pierdut, Dragobetele continuă să fie sărbătorit în România, atât prin evenimente culturale, cât și prin gesturi simbolice de iubire.
În ultimii ani, sărbătoarea a devenit din ce în ce mai populară, fiind o alternativă autentică la Valentine’s Day. Mulți români aleg să marcheze această zi prin cadouri simbolice, declarații de dragoste și activități romantice.
