„Domnule Premier, mergeți la Codlea, Făgăraș, Tarnaveni, Slobozia, Tg. Mureș, Rm. Vâlcea, Dej, Baia Mare, etc., etc., o să vedeți cum o dată fală fabricilor chimice din Europa zac acum parțial sau total închise. Nu le-a închis nepărat faptul că au intrat în mâinile unor investitori care vedeau în locul lor mall-uri și cartiere de locuințe, cât mai ales povestea cu mediul, poluarea, industria verde. A prins bine această poveste în România post aderare în 2007, guvern după guvern au înghițit-o și au împins la închidere fabricile chimice, pentru că pasămite erau neconforme cu cerințele Uniunii Europene.
Am adoptat imediat legi ale UE renunțând la suveranitatea economică, ignorând nevoile noastre strategice și neștiutori de faptul că toate țările din valul de aderare anterior au cerut perioade de tranziție de 10-15 ani pentru a-și repoziționa industria chimică; și chiar au reușit, cel mai bun exemplu fiind Polonia, care și-a păstrat practic intactă industria chimică. Iată alt exemplu de salvgardare a interesului național strategic: Polonia a rămas în afară acordului privind neutralitatea carbonului până în 2050, iar Cehia și Ungaria l-au primit cu reticență.
Domnule Premier, trebuie să ieșim din zona promisiunilor și angajamentelor și declarațiilor politice și să stabilim, după automotive, care este a două mare industrie de valoare adăugată pe care trebuie s-o construim strategic pentru următorii 10-15 ani.
Când terminăm cu IMM-urile și HORECA, haideți să ne uităm un pic și la industria chimică, care a dat jumătate din deficitul comercial la bunuri din 2019. Iată o sugestie. Din cele 30 miliarde Euro pe care le primim de la UE pentru redresare post-pandemie, dați câte 100 milioane la 10-15 combinate chimice din țară pentru re-tehnologizare, conformari de mediu și lărgire de portofoliu și stabiliți că obiectiv strategic că până în 2030 România să nu mai aibă deficit din zona de chimie. Va asigur că dacă vom construi o infrastructură industrială chimică atunci industria sănătății, cosmetică, agricolă și de construcții vor urmă, că o reacție în lanț”, susține Dragoș Damian.