„Incluziunea socială înseamnă viitorul pentru noi ca naţiune. Faptul că există în societate grupuri vulnerabile, nu ne poate lăsa indiferenţi. Indiferenţa este nocivă pentru o societate care tinde către dezvoltare. Dacă plecăm de la o schimbare de paradigmă, în care înţelegem că orice înseamnă politică de incluziune, înseamnă întărirea noastră ca ţară, atunci putem merge mai departe. Sărăcia şi incluziunea socială sunt aceleaşi lucruri şi sunt lucruri clare. Este nevoie de pricepere, voinţă şi parteneriat. Niciodată un guvern nu poate realiza un proces de incluziune de unul singur. Asistenţa socială nu înseamnă că dai bani unor oameni leneşi din zona rurală care nu vor să muncească. De fapt, vrem să-i atragem după noi pe cei care sunt marginalizaţi şi nu au nicio şansă. Dacă ne uităm ca pondere în buget, vedem că cheltuielile sociale reprezintă o pondere importantă. Ideea e că, până acum, aceşti bani s-au cheltuit prost şi pe principii clientelare (…) Noi nu cu cunoaştem încă problemele oamenilor pe deplin, din această ţară. Trebuie să ştim cu adevărat care sunt problemele oamenilor (…)”, a afirmat Pîslaru. 

Potrivit ministrului Muncii, la nivel instituţional, există oameni care nu se mai scund în spatele unor legi, ci lucrează strict pentru oameni. 

'În zona instituţională, dintr-un minister care era tratat ca un dispecer de asistenţă socială, am transformat un grup de oameni care nu se mai ascund în spatele unor legi, ci lucrează pentru oameni. Într-un minister şi într-un guvern în care nu recunoşteam problemele, trecem la o paradigmă în care ne recunoaştem şi aşternem a agendă clară de dezvoltare, nu la şuşe şi şuşanale unde mergi să discuţi despre problemele ţării. Am găsit la minister un set de 25 de acte normative care nu erau interesante. Abia am reuşit să scoatem un plan de acţiuni pe îmbătrânire activă, pe zona copiilor, de servicii, care să pună accent pe prevenţie. Sunt 60.000 de copii care se confruntă cu probleme majore, în România (…) Există lucruri care nu s-au făcut de foarte mult timp, în care miniştrii să stea la masă şi să discute problemele reale. Nu putem, într-o ţară căreia îi pasă de incluziunea socială, să rezolvăm lucrurile separat. Avem strategie şi plan, iar tot ceea ce trebuie să facem este să renunţăm la lucrurile care ne dezbină. Ştiu că sună prost acum în campania electorală', a susţinut Dragoş Pîslaru. 

Un număr de 180 de comunităţi marginalizate evaluate cu grad peste medie sau sever de sărăcie vor beneficia de servicii comunitare integrate care pentru început vor fi aplicate în comunităţi din şase judeţe, a anunţat, luni, într-un comunicat de presă, Ministerului Muncii. 

Serviciile vizează abordarea integrată a tuturor problemelor cu care se poate confrunta o persoană/familie vulnerabilă şi fac parte din Pachetul Integrat pentru Combaterea Sărăciei şi a Strategiei Naţionale pentru Incluziune Socială şi Reducerea Sărăciei, lansat de Guvern luni, de Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei. 

Pachetul de servicii are la bază metoda managementului de caz prin care asistentul social lucrează împreună cu consilierul şcolar sau mediatorul şcolar, asistentul medical comunitar sau mediatorul sanitar, precum şi cu furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale, ocupaţionale, educaţionale şi medicale în scopul identificării nevoilor persoanelor vulnerabile şi pentru a stabili planuri de intervenţie.    

"Statisticile arată că beneficiile sociale acordate fac ca 23% din sărăcia extremă să fie rezolvată prin aceste plăţi. Nimeni nu are nimic de reproşat, din contră, este nevoie de o plasă de siguranţă pentru zona de beneficii. Pe de altă parte, zona de servicii sociale, care reprezintă o politică de nouă generaţie în mai toate statele care se respectă din acest punct de vedere, este mult sub optimă. (…) Zona de protecţie socială, de servicii sociale, de servicii integrate în comunitate este mult prea puţin cunoscută în comunităţi în general. E o agendă ignorată. De regulă, conceptul de asistat social este peiorativ. Cineva care este asistat social este considerat leneş, este considerat ca şi când nu ar mai dori să muncească (…). Această mentalitate trebuie schimbată şi trebuie să vedem cum putem să îi atragem pe aceşti semeni ai noştri înapoi în societate, iar acest lucru este mai mult decât o investiţie, este despre a putea să le redăm decenţa, încrederea în sine şi un statut în societate, pe care aceşti oameni şi l-au pierdut", susţine ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru. 

Pentru a susţine comunităţile aflate în sărăcie peste medie şi sărăcie severă, Guvernul, prin ministerele de resort, a început pregătirea unui proiect de finanţare din fonduri europene şi de la Banca Mondială a personalului din serviciile publice de asistenţă socială din aceste comunităţi. 

În februarie 2016, Guvernul a lansat Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei, cu 47 de măsuri care ţintesc toate categoriile de vârstă, dintre care o pondere mare o au cele pentru copii şi tineri. 

Pachetul abordează integrat fenomenul sărăciei, în sensul în care îşi propune ca intervenţia să opereze simultan pe mai multe planuri din domeniile – social, educaţie, sănătate, ocupare, locuire şi protecţia drepturilor copiilor – nu doar pe un singur palier, întrucât realitatea din teren demonstrează că doar o abordare integrată poate produce efecte pozitive în societate. 

Guvernul marchează Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei prin dezbateri cu specialiştii din teritoriu şi cu cei din guvern axate pe direcţii cum sunt lansarea unor măsuri privind serviciile integrate dar şi a raportului de etapă privind implementarea măsurilor din Pachetul anti-sărăcie. 

Seria de dezbateri continuă marţi, la Guvern, cu prezentarea măsurilor prevăzute în Pachetul anti-sărăcie şi implementate până în prezent. 

La evenimentul ce are loc la Palatul Victoria participă: premierul Dacian Cioloş, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.