Capital: Aveți un magazin de materiale de construcții, operați și online și asigurați și servicii B2B și B2C. Cum se construiește un așa business?

Dragoș Vlagali: În 2022 când s-au pus bazele acestui business s-a pornit de la ideea de a fi o companie specializata în distribuția de materiale de construcție destinată exclusiv zonei de business to business B2B (antreprenorilor din industria de construcții, dezvoltatorilor imobiliari, arhitecților, proiectanților, meșterilor, companiilor care activează în domeniul infrastructurii rutiere etc).

Avantajul competitiv pe care compania noastră l-a avut a fost dat cu siguranță de experiența de 25 de ani pe care o aveam, la acel moment, în vânzarea acestor tipuri de materiale, deoarece în toți acești ani am făcut parte din managementul a trei companii multinaționale producătoare de materiale de construcții. Practic, trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor mi s-a părut firească și nu a fost la fel de grea ca pentru un începător.

Comunicarea este esențială

Noutatea, dar și cea mai mare provocare a mea, ca antreprenor, a venit atunci când am decis să intrăm în zona de e-commerce dezvoltând, cu o echipă IT autohtonă, magazinul nostru online – platforma de construcții – , un moment inedit pentru echipa noastră care a fost pusă practic în fața unui business total nou și a unui target format din consumatori casnici.

Trebuie să mărturisesc că prima comandă pe care am primit-o în online ne-a adus o bucurie imensă deoarece să lucrezi cu oamenii, să îi consiliezi, să devii practic consultantul lor este un lucru care mă animă și mă face sa vreau sa țin mereu legătura cu aceștia, astfel iau pulsul pieței și îmbunătățim permanent calitatea serviciilor si produselor, dar și optimizăm funcționalitățile magazinului nostru.

Concluzionând, acest business se construiește cu comunicare permanentă atât cu echipa, furnizorii, clienții, dar și cu producătorii, deoarece în ultimul an am lansat pe piață mai multe produse private label produse în Europa pentru BAUINDUSTRY DC, fapt care ne-a învățat cum să gestionăm acest business din perspectiva și a unui producător, cu tot ce presupune acest lucru.

Ani buni, ani răi

C: Cum a fost 2023 față de 2022? Dar 2024 față de 2023?

D.V: De trei ani de când activăm pe piața materialelor de construcții din România un cuvânt îmi vine în minte pentru a defini starea pe care o trăim permanent și acesta este provocare. Așa a fost fiecare an, provocator, pornind de la începuturi când nu știai cum te va primi și asimila piața, la pătrunderea pe un teren nou cel al comerțului online, trecând de la comunicarea B2B și la cea B2C, iar, cireașa de pe tort, intrarea pe segmentul producției de materiale de construcție, fapt care a venit la pachet cu crearea unui identități vizuale și a unui brand asociat acestora, cât și impunerea lor pe piața din România, o piață matură când vine vorba de acest tip de produse.

În contextul provocărilor indicate mai sus, nu trebuie să minimizăm situația internațională politică, economică și socială, realitatea economică din România, schimbările legislative, financiare care ne-au impactat firește activitatea, cât și ritmul de creștere și dezvoltare, astfel dacă în 2022 pentru jumătate de an am înregistrat o cifră de afaceri de circa 180.000 euro, în 2023 și 2024 am reușit să atingem o cifră de afaceri de jumătate de milion de euro, iar în 2024 să încheiem cu peste 540.000 euro.

Ce mi-e pandemia, ce mi-e ordonanța-trenuleț

C: Aveți amintiri rele despre pandemie?

D.V: Pandemia m-a găsit în funcția de manager de vânzări în cadrul unei multinaționale. Sentimentele care m-au încercat în acea perioadă au fost ca un carusel de emoții, treceam permanent de la agonie la extaz, când nu mai vedeam ieșirea, când speranța își facea loc în mintea noastră. Totuși, am învățat lecții valoroase despre adaptabilitate și reziliență, iar unele dintre aceste experiențe au ajutat la crearea unei perspective diferite asupra locului de muncă și a echilibrului între viața personală și profesională.

C: 2025 e la început, dar ordonanța-trenuleț a adus vești proaste. Se simte deja ceva în piață?

D.V: Un efect negativ al Ordonanței trenuleț îl reprezintă impactul asupra mediului de afaceri deoarece va accelera dizolvarea și lichidarea societăților comerciale din România, în condițiile în care acestea nu își mai pot achita datoriile. Știm că, prin acest act, Guvernul a abrogat integral facilitățile fiscale aplicabile în construcții,  agricultură și IT. În acest context, noi angajatorii vom plăti impozite, contribuții la sănătate și pensie nereduse. O teamă resimțită deja din teren este aceea că se vor micșora salariile nete și că va crește munca la gri și la negru, iar riscul pierderii lucrătorilor și așa dificil de recrutat va crește alarmant.

Ce se caută în piață

C: Care sunt primele trei produse pe care le vindeți cel mai bine?

D.V: Dacă este să indicăm primele 3 produse cel mai vândute către zona consumatorilor de business atunci acestea sunt: tencuielile decorative, termosistemul, adezivii de placări ceramice. Pe partea consumatorilor casnici, favorite au fost: hidroizolațiile, vopsele lavabile și vopsele pentru lemn și metal.

C: Cam la cat se ridică un bon mediu de cumpărături la magazinul dvs? Este mulțumitor? De ce?

D.V: Compania noastră nu comercializează materiale de construcţii grele cum ar fi: cărămidă, fier, ciment, BCA etc, materiale care cresc substanțial costurile, acestea fiind clarificate observăm că valoarea coşului mediu aparținând clienților persoane fizice din mediul online este de aproximativ 850-900 de lei. Pentru zona B2B valoarea medie a unei comenzi este de 10.000-15.000 de lei şi provine din vânzări offline, tradiţionale, dar finalul anului 2024 a adus vânzări de acest tip si din zona platformei noastre de construcții.

Despre cifre

C: Care este salariul mediu în firma dumneavoastră?

V: Bauindustry DC lucrează foarte mult externalizat cu companii autohtone specializate în curierat, IT, marketing și PR, consultanță SEO etc. Salariul mediu din compania noastră este în parametrii impuși de lege conform cu studiilor și funcția ocupată de către salariații noștri.

C: Ce cifra de afaceri ați avut anul trecut și la cât estimați pentru 2025?

D.V: În 2024, cifra de afaceri a fost de apx. 460.000 euro. Când vine vorba să fac o predicție pentru 2025 am tendința de a paria pe o creștere cu cel puțin 30%  a cifrei noastre de afaceri bazându-mă mai ales pe introducerea în zona de retail a produselor noastre private label BAU-Leveling, sistemul de nivelare al placilor ceramice, dar instabilitatea economică și politică internă și internațională mă determină să fiu rezervat și să aștept primul semestru al acestui an  ca să mă pronunț cu mai multă acuratețe.

Birocrația, ucigașa de afaceri

C: Ce lucruri blochează dezvoltarea unei companii în piața în care vă desfășurați activitatea?

D.V: În piața de construcții din România, există din păcate mai mulți factori care pot bloca dezvoltarea unei companii.

Nu vreau să sune a clișeu, dar unul dintre cele mai mari obstacole este legat de birocrație. Procesul de obținere a autorizațiilor de construire, licențelor, aprobărilor pentru proiecte îngreunează practic toate companiile care funcționează pe acest flux.

Multe firme mici și mijlocii din construcții întâmpină dificultăți în obținerea de finanțare, mai ales în contextul economic instabil, firmele mici pot întâmpina probleme de lichiditate și dificultăți în a accesa fonduri pentru extinderea afacerii.

Fluctuațiile prețurilor la materialele de construcții impactează extrem de puternic atât distribuitorii, cât și dezvoltatorii imobiliari, finalitatea fiind una negativă deoarece lipsa de predictibilitate în materie de investiții îi determină pe jucători să fie extrem de precauți.

Trebuie forță de muncă

Lipsa forței de muncă calificate, competiția neloială din partea firmelor care subdimensionează prețurile pentru a câștiga licitații, accesul greoi la finanțări publice și europene, precum și lipsa unei infrastructuri eficiente pentru transportul materialelor de construcții sau accesul dificil în anumite zone determină o instabilitateîn această piață.

În piața de construcții din România există multe oportunități. Dar obstacolele menționate mai sus pot reprezintă o barieră în dezvoltarea economică la scară micro, dar și macro.

C: Ce vă nemulțumește cel mai mult în relația cu autoritățile? De ce?

D.V: Deși mă feresc să am o abordare negativistă. Trebuie să recunosc că cel mai mult în relația cu autoritățile statului mă deranjează faptul că nu sunt coerenți cu privire la reglementările specifice. Pe de altă parte, schimbările frecvente ale legislației și reglementărilor în domeniu duc la confuzie. Modificările continue ale reglementărilor de mediu, urbanism sau construcție pot crea un climat de incertitudine. Iar companiile sunt adesea nevoite să investească mult timp și resurse pentru a se alinia noilor reglementări.

Ce ne lipsește?

C: Care ar fi trei măsuri musai de luat de la Guvern pentru ca lucrurile să meargă în afaceri?

Pentru a sprijini dezvoltarea sectorului construcțiilor și a facilita activitatea jucătorilor din acest domeniu, Guvernul României ar putea să simplifice procedurilor administrative. Și reducerea birocrației. De asemenea, Guvernul ar putea încuraja colaborarea între autorități. Între instituții de învățământ și agenți economici pentru a adapta programele de învățământ la nevoile pieței. Și pentru a sprijini reconversia profesională a celor care doresc să activeze în domeniul construcțiilor. Și nu în ultimul rând, acordarea de facilități fiscale și sprijin financiar pentru investiții în construcții sustenabile.

C: Vă tentează să deschideți un alt business, în alt domeniu? De ce?

D.V: Sincer, de câțiva ani cochetăm cu ideea de a investi în domeniul ospitalității. Dar preferăm să dezvoltăm business-ul actual în așa manieră încât să ne fie mai ușor. Să investim în dezvoltarea unui astfel de start-up care va avea nevoie de fonduri deoarece segmentul spre care ne-am îndrepta ar fi unul cu caracter premium.

C: În cazul IMM-urilor, s-ar impune un sprijin guvernamental? De ce?

D.V: Nu avem nevoie neapărat de sprijin guvernamental, dar cred ca am fi cu toții mai recunoscători. Și mai liniștiți dacă am avea parte de predictibilitate legislativă și financiară în România. Am fi mai preocupați și să ne dezvoltăm, nu doar să încercăm să supraviețuim fiecărei surprize guvernamentale. Am aprecia mult dacă în loc să gândească cum să împovăreze anual antreprenorii români, ar căuta soluții. Soluții să ne susțină să devenim competitivi. Și de ce nu investitori în alte state sau angajatori puternici pentru conaționalii noștri.