Mai puţin de 5% din sportivii români ajunşi la finalul carierei au asigurat un trai decent. Cei mai mulţi se întorc în anonimat şi, pentru că nu au nicio altă pregătire, ajung să ducă o viaţă modestă. Dar lucrurile încep să se schimbe.
Emilian Hulubei (31 de ani) este fotbalist profesionist. Şi-a început cariera acum 13 ani, activând la echipe precum Steaua, Poli Timişoara sau Gloria Bistriţa. Acum, a înţeles că a venit vremea să înveţe să facă şi altceva decât fotbal. Şi-a descoperit alte calităţi, pe care le foloseşte în munca de birou pe care o prestează în cadrul unui proiect de reorientare profesională a sportivilor de performanţă, dezvoltat de una dintre grupările sindicale din România, Blocul Naţional Sindical (BNS).
„Pentru mine este o mare realizare că pot, la sfârşitul unei cariere, să o iau de la capăt într-un alt domeniu“ , explică sportivul. Asemeni lui Hulubei, un alt sportiv din Liga 1, Ionuţ Dragomir (34 de ani), în prezent aflat pe ştatele de plată ale echipei Pandurii Târgu-Jiu, se pregăteşte de un nou drum după finalizarea carierei. Fundaşul a fost ghidat de către cei de la BNS, pentru început, către cursuri de operare PC. Astfel, după „antrenamente intense“ , Dragomir ia lecţii de „îmblânzire“ a tastaturii. Şi-ar dori să devină contabil sau chiar jurnalist de sport.
O statistică recentă a Ministerului Tineretului şi Sportului relevă că aproximativ 200.000 de români practică sportul de performanţă. Adică trăiesc din această „meserie“ . Doar 5% din aceştia reuşesc însă să ajungă în top şi să obţină performanţe care, odată răsplătite financiar, să le asigure un trai fără griji după ce pun sportul în cui. De remarcat că sunt sporturi în care poţi ieşi multiplu-campion, dar care valorează la finalul carierei mai puţin decât performanţele unui fotbalist de mâna a doua ajuns la un club mare. Pentru restul, reintegrarea pe piaţa muncii la finalul carierei reprezintă o problemă greu de rezolvat. Fără studii, pregătire profesională şi o meserie care să le ofere posibilitatea unui câştig decent, cei mai mulţi sunt ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială.
Iniţiativă sindicală pentru o nouă carieră
BNS a iniţiat un program de reorientare profesională pentru sportivii la final de carieră. Înainte de toate, a încercat să afle care este nivelul lor de pregătire, independent de sportul pe care-l practică. Astfel, au fost luaţi în calcul 5.000 de sportivi de performanţă. Mai mult de jumătate (53%) sunt fotbalişti, foarte mulţi nu cunosc limbi străine, nu au noţiuni de operare PC sau internet. În plus, sunt legitimaţi la cluburi în baza unei convenţii civile (nimeni nu plăteşte pentru ei dările la stat). Planul sindicaliştilor de la BNS este complex şi cu destule şanse de reuşită, mai ales dacă ţinem cont că pentru această activitate au reuşit să atragă fonduri europene – cinci milioane de euro. „Proiectul nostru vizează o soluţie accesibilă de specializare, încă din perioada lor profesională activă. Astfel, a fost dezvoltată, împreună cu echipe universitare, o platformă de e-learning“ , explică Dumitru Costin, liderul BNS. „Am constatat că cea mai mare apetenţă a sportivilor este pentru training economic şi marketing sportiv“ , adaugă acesta.
Slabe şanse pentru sportivii în vârstă
Studiile arată că doar 25% din sportivii cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani se reintegrează. „Ne este dificil să ajungem la aceştia, pentru că majoritatea s-au retras din sport. Ei vor trebui să participe la seminarii şi la alte proiecte, iar şansele de reuşită a reconversiei profesionale sunt mici“, spune Costin. Majoritatea, din păcate, nu are mari şanse să înceapă o nouă carieră, în schimb cei care încă mai activează nu sunt pierduţi, conchide el.
