Unul dintre cei mai mari fotbaliști ai anilor 90-2000 are parte de o poveste teribilă. Diego Forlan a plecat din îndepărtata Americă de Sud și a scris istorie în Europa. Dincolo de o carieră fabuloasă se ascunde însă o dramă neștiută a legendei blonde. Diego Forlan a trecut prin clipe cumplite care i-au marcat viața. Totuși, cariera lui a depins și a fost extrem de strălucitoare datorită României.
Marele Diego Forlan s-a născut în urmă cu 40 de ani, în capitala primei campioane mondiale din fotbal, Uruguay. Pe numele său complet, Diego Forlán Corazzo a scris istorie în fotbalul mondial, atât la echipa de club, cât și la naționala celestă. Dincolo de traseul său fabulos, se ascund umbre dintr-un trecut desprins parcă dintr-un dramă hollywodiană.
A fost descoperit de românul Loți Boloni
Uluitor sau nu, Diego Forlan a fost dat fotbalului mare de un antrenor român, Ladislau Boloni, fost câștigător al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua București. Totul se întâmpla acum mai bine de două decenii și jumătate. Într-o călătorie a lui Boloni în Uruguay s-a ivit ocazia ca românul să schimbe câteva pase cu un adolescent de 16 ani. Acesta s-a dovedit a fi, peste timp, un star al sportului-rege.
Boloni, arhitectul lui Forlan sau Cristiano Ronaldo
La mijlocul anilor 90, Boloni o antrena pe Nancy, o mică echipă din Franța. A fost considerat mereu un descoperitor de talente. Prin mâna lui au trecut Quaresma, Gourcuff, dar și marele Cristiano Ronaldo. Așa a avut norocul să descopere mingea și Diego Forlan, cel mai valoros jucător uruguayan al ultimilor trei decenii. Peste 15 ani de la întâmplarea din fața casei micului Forlan, marele Diego a devenit „Balonul de Aur” al Mondialului din 2010. Şi, la 32 de ani, liderul „naţionalei” celeste cîştigătoare a Copei America în 2011.
În vara lui 1995, la un an după ce ajunsese la Nancy, antrenorul avea nevoie de un atacant experimentat, cu care să forţeze promovarea în Ligue1. I-a fost propus uruguayanul Pablo Correa, 28 de ani, şi Loţi s-a îmbarcat imediat în cursa de Montevideo. Alături de el, preşedintele Rousselot. La destinaţie, şi-a observat ţinta într-un meci şi s-a convins că are valoare. Dar călătoria nu s-a oprit în acel moment.
Cum l-a descoperit pe Forlan
„Preşedintele nostru era prieten cu Pablo Forlan, şi el fost fotbalist, care ne-a invitat la el acasă, la cină”, îşi aminteşte actualul tehnician al lui PAOK. „Din vorbă în vorbă, am ajuns la băiatul lui, Diego. Ne-a întrebat dacă vrem să jucăm o miuţă cu puştiul pe terenul lor de lîngă casă. E în vacanţă”. Copilul, un adolescent de 16 ani blond cu păr cîrlionţat şi cu ochi albaştri, era înrolat la juniorii lui Independiente, în Argentina. A doua zi, s-a făcut miuţa. Iar Diego l-a încîntat pe Loţi de la primele mingi schimbate: „Era bun, mi-a plăcut de la început”.
Înainte să ia avionul spre casă, potrivit jurnaliştilor francezi, Boloni l-ar fi pisat pe preşedinte: „Să-l luăm pe Forlan cel mic la noi. Convingeţi-l pe tată să ni-l lase!”. Şi Rousselot l-a ascultat. L-a invitat pe uruguayanul de 16 ani în Hexagon, şi părintele a acceptat. Băiatul a sosit la început de noiembrie. Antrenorul încă ţine minte toate amănuntele: „A venit împreună cu un alt tînăr, trimis de un impresar la probe”.
Și de aici a început ascensiunea lui Diego. Acesta a stat cîteva luni la Academia lui Nancy. „Celălalt nu mă interesa. În schimb, Diego m-a impresionat rapid. Era foarte talentat, manevra mingea cu abilitate. În plus, avea fizic şi nu-i era frică de contactele cu adversarii”. Chiar dacă un fost jucător al Centrului de juniori de la Nancy, ajuns ulterior la „naţionala” Marocului, Abdeslam Ouaddou, susţine că „şefii clubului nu l-au vrut pe Forlan, pentru că nu-l considerau un viitor star, deşi uruguayanul demonstra de atunci mari calităţi tehnice şi o eficacitate în faţa porţii ieşită din comun”, Boloni are o altă variantă: „Am insistat să-l păstrăm, dar tatăl lui nu voia să-l lase la acea vreme definitiv în Europa”.
Atras de America de Sud, Diego s-a întors la insistențele tatălui său la Independiente, unde a debutat doi ani mai tîrziu în echipa de seniori. În ianuarie 2001, s-a transferat pentru 10 milioane de euro la Man. United. După trei ani grei, a renăscut în Spania, la Villarreal, şi s-a consacrat definitiv la Atletico Madrid, care plătise 21 de milioane de euro să-l aibă în echipă. Ultimul pas, Inter Milano.
Dincolo de performanțele fabuloase de la echipele de club, Diegon a scris istorie si la echipa națională. A fost motorul „naţionalei”, uriaşa surpriză la Mondialul din 2010 şi la Copa America din 2011. „Îmi aduc aminte de mister Boloni: un antrenor şi om deosebit. Într-adevar, tata nu m-a lăsat atunci să rămîn la Nancy. Salutaţi-l din partea mea”, spunea Diego Forlan pentru Gazeta SPorturilor, atunci când era în apogeul carierei.
Nici Boloni nu i-a rămas dator. „Forlan era foarte curajos. Cu el aş fi putut merge şi la război, aşa sînt toţi uruguayenii. Diego m-a impresionat rapid. Era foarte talentat, manevra mingea cu abilitate. În plus, avea fizic şi nu-i era frică de contactele cu adversarii”, a spus actualul antrenor al lui Anvers.
Diego Forlan, idolul femeilor
Forlan a fost cunoscut mereu ca un răsfățat al femeilor. Musculatura extrem de bine definită a bustului, şi mai ales a abdomenului l-a adus în prim plan. Uruguayanul a spus cum a ajuns la asemenea performanțe. Dietă strictă, antrenamente speciale acasă (o condiţie obligatorie: fiecare vilă în care a locuit trebuia să aibă sală de forţă proprie). „Minimum 300 de abdomene pe zi, împărţite în diferite exerciţii, printre care se intercalează serii scurte şi intense de flotări şi tracţiuni”. La ce ajută un abdomen bine antrenat? „E baza fiecărei mişcări. E esenţial pentru explozia de pe loc, pentru a sări bine, pentru te ridica rapid de la pămînt, pentru a şuta cu maximum de forţă”.
Drama lui Diego Forlan
Dincolo de cariera fabuloasă, Diego Forlan a trecut și printr-o dramă de neînchipuit. A cucerit Copa America la fel ca şi tatăl său, Pablo Forlan, şi bunicul din partea mamei, Juan Carlos Corazo. Pe lânga aceste performanțe, copilăria i-a fost distrusă de faptul că sora sa, Alejandra, a suferit un grav accident rutier, rămînînd paralizată. A promis că va ajunge un mare sportiv şi că o va ajuta cu banii cîştigaţi. Pentru ea a realizat Fundaţia Forlan.
Ăn copilărie, a învăţat iniţial la Şcoala Franceză, apoi s-a mutat la Şcoala Engleză, iar la final a ajuns la Şcoala Italiană din Montevideo: „Acolo erau cele mai drăguţe fete”.