Potrivit Grupului de Investigații Politice, conturile judecătoarei suspendate, Camelia Bogdan, sunt verificate de Direcţia Persoane Fizice cu Risc Fiscal din cadrul ANAF încă din 2020. Ulterior, aceasta a venit cu un drept la replică la materialul prezentat de Capital.
UPDATE. Judecătoarea Camelia Bogdan a venit cu un drept la replică prezentat de Capital.ro mai jos:
„In esenta, in urma verificarilor situatiei mele financiare incepand cu numirea in profesie(15.08.2005), Agentia Nationala de Integritate a constat ca economiile subsemnatei au fost efectuate din veniturile realizate si ca afirmatia domnului Mugur Ciuvica privind existenta unui depozit de 200 000 EURO este lipsita de substanta.
De altfel, in legătură cu declaratia mea de avere din anul 2018, am sesizat ANAF si PICCJ, indicand contul aferent singurului meu depozit constituit in acel an, creditat cu suma de 20.000 EUR, printr-o operatiune de schimb valutar a sumelor ce mi-au fost restituite cu o intarziere de șase luni de către Curtea de Apel Bucuresti.
Prin prezenta, revin cu respectuoasa rugaminte de a va aduce la indeplinire obligatiile ce va incumba in calitate de jurnalisti, care includ informarea corecta a publicului, fapt ce impune publicarea
raportului ANI ce contine raspunsul verificarilor de catre dumneavoastra.
Cu deosebit respect, va rog sa primiti expresia intregii mele consideratii. Cu distinsa apreciere, Camelia Bogdan”, a transmis judecătoarea într-un drept la replică.
Știre inițială:
„Conturile Cameliei Bogdan sunt verificate de Direcţia Persoane Fizice cu Risc Fiscal din cadrul ANAF încă din 2020. ANAF verifică diferența dintre averea Cameliei Bogdan și veniturile declarate de aceasta pentru a stabili dacă judecătoarea suspendată „prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, cuantumul acestuia și perioada fiscală”
Reamintim că în 6 martie 2020, GIP a sesizat ANAF în legătură cu faptul că judecătoarea Camelia Bogdan a creat, în primele luni ale anului 2018, un depozit bancar de 200.000 Euro. Depozitul se regăsește în declarațiile de avere ale Cameliei Bogdan din iunie 2018 și din iunie 2019. Activele financiare și veniturile Cameliei Bogdan anterioare constituirii depozitului nu justifică în niciun fel cei 200.000 Euro. Ulterior, Camelia Bogdan și-a lichidat conturile din România.
Prin adresa A_VEF_1687/07.04.2020, ANAF ne-a răspuns că „sesizarea a fost soluționată favorabil”.
ANAF ne-a comunicat că „persoana sesizată va fi supusă analizei de risc, iar în situația în care se va constata că aceasta prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, va fi introdusă în lista persoanelor care prezintă risc de neconformare.””, a transmis Grupul de Investigații Politice, pe Facebook.
Camelia Bogdan, acuzată că s-a folosit de documente confidențiale
GIP a transmis agentului guvernamental al României pentru CEDO o adresă prin care îl informează că judecătoarea suspendată Camelia Bogdan s-a folosit în proces de un document confidențial al CEDO.
Astfel, în 2019, Camelia Bogdan a dat în judecată GIP, Antena 3, ANAF, mai mulți jurnaliști și fundații, solicitând, inițial, să i se plătească, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA. Ulterior s-a răzgândit și a cerut daune morale de 100 milioane lei.
Tribunalul Cluj a respins cererea ca nefondată, dar Camelia Bogdan a formulat apel la Curtea de Apel Cluj.
În data de 7 decembrie 2021, Camelia Bogdan a depus o cerere și mai multe înscrisuri la Curtea de Apel Cluj. Între aceste înscrisuri se află și mai multe documente referitoare la procedura de soluționare amiabilă a plângerii pe care Camelia Bogdan a făcut-o la CEDO referitor la suspendarea sa după a doua excludere din magistratură.
Potrivit Convenției CEDO și regulamentului CEDO, procedura privind soluționarea amiabilă este confidențială. Încălcarea cu intenție acestei cerințe se consideră un abuz si atrage respingerea cererii ca inadmisibilă.
GIP a solicitat Agentului României pentru CEDO să informeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu încălcarea de către Camelia Bogdan a obligației de confidențialitate a negocierilor în cazul soluționării pe cale amiabilă și să solicite respingerea acțiunii acesteia la CEDO ca abuzivă, transmite Grupul de Investigații Politice.