Dacă vă gândiţi să începeţi o afacere lansând un magazin gen iTunes sau un radio pe internet, aţi putea avea o surpriză: plata drepturilor de autor v-ar putea falimenta.Relaţiile dintre utilizatori şi organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor sunt reglementate prin intermediul unor metodologii specifice, care fixează tarifele pentru difuzarea muzicii pe internet sau telefonul mobil: download, streaming (oferirea spre ascultare), muzica de fundal, webcastingul (progra
Dacă vă gândiţi să începeţi o afacere lansând un magazin gen iTunes sau un radio pe internet, aţi putea avea o surpriză: plata drepturilor de autor v-ar putea falimenta.
Relaţiile dintre utilizatori şi organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor sunt reglementate prin intermediul unor metodologii specifice, care fixează tarifele pentru difuzarea muzicii pe internet sau telefonul mobil: download, streaming (oferirea spre ascultare), muzica de fundal, webcastingul (programe originale radio sau TV, transmise doar pe web) şi concertele transmise online şi/sau pe mobil. Actuala metodologie, intrată în vigoare în ianuarie 2005, urmează să fie înlocuită de o alta, pentru care s-au derulat negocieri între Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) şi reprezentanţii utilizatorilor: Orange, Vodafone, Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP), Asociaţia Pentru Tehnologie şi Internet (APTI), Asociaţia Operatorilor Mobili şi Arhexim. În prezent, negocierile au încetat, deoarece s-a iniţiat procedura arbitrajului.
„În dispută sunt aspecte ce ţin de definiţia utilizării şi a utilizatorului, de licenţiere, de terminologie, dar în special de nivelul exagerat al remuneraţiilor şi de criteriile pe baza cărora se calculează acestea, inclusiv definirea bazei de calcul“, spune Sorin Manea, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Operatorilor Naţionali de Servicii audiotext; Manea a reprezentat ANISP la negocieri şi la arbitraj. „Toate sumele propuse (de UCMR-ADA, n.r.) erau exagerate“, afirmă Bogdan Manolea, director executiv al APTI. „Nu cred că UCMR s-a aşteptat vreo clipă să le acceptăm. Ele au fost în mod intenţionat puse mai mari, pentru a avea de unde scădea.“
Tarifele propuse sunt şi de 264 de ori mai mari ca în prezent
De exemplu, explică Manea, pentru streaming se plătesc în prezent 300 de lei pe an dacă muzica este oferită cu titlu gratuit, iar dacă se obţin venituri, utilizatorul achită 10% din încasările sale lunare brute, fără TVA. „Conform noii propuneri a UCMR-ADA, fără a mai conta caracterul comercial sau necomercial al utilizării (un criteriu just din punctul meu de vedere) se pretind remuneraţii de 12% din preţul cerut la end-user, dar nu mai puţin de o sumă minimă. În cazul unui site cu până la 25.000 de vizitatori unici pe lună, suma minimă pretinsă este de 300 de lei lunar (de 12 ori mai mare ca în prezent), ajungând în cazul site-urilor cu 1.500.000 de unici pe lună la suma de 6.600 lei lunar, adică de 264 ori mai mult decât în prezent!“
În vestul Europei se practică preţuri mult mai mici
Pentru download, streaming, webcasting şi transmiterea de concerte în direct, propunerile UCMR-ADA prevăd că utilizatorii vor trebui să achite 12% din încasările brute lunare, dar nu mai puţin de o anumită sumă minimă. Ponderea este mai mare decât în alte ţări europene. „În Italia se practică o cotă de 8%, exclusiv TVA, aplicabilă în mod nediferenţiat pentru download şi streaming, cu condiţia ca suma să nu fie mai mică de 0,07 euro (per piesă descărcată, n.r.) şi deţinătorul website-ului să constituie un depozit pentru asigurarea plăţilor“, spune avocatul Monica Lupaşcu (www.cyberlaw.ro), expert în proprietate intelectuală. „În Germania se aplică o cotă de asemenea unică, de 7% (exclusiv TVA), în cazurile de download şi streaming, atât pentru melodii la cerere, cât şi în cazul tonurilor de apel. În Franţa, cota este de 8% (exclusiv TVA) pentru download şi streaming, respectiv de 12% din preţul plătit de către end-user în cazul tonurilor de apel; şi în cazul Franţei este impusă o valoare minimă a sumelor – de 0,07 euro/melodie şi 0,7 euro/album. Iar în Anglia se plătesc opt procente pentru download şi streaming în cazul serviciilor la cerere, 6,5% pentru servicii de webcasting interactiv şi 5,75% pentru servicii uzuale de webcasting (non-interactive).“
Rămâne, aşadar, de văzut ce formă vor avea noile prevederi. „Imediat ce forma finală a metodologiei va fi stabilită de completul de arbitraj, o să o transmitem către dumneavoastră şi vom putea face şi comentarii pe fondul acesteia“, afirmă Ana Achim, director general UCMR-ADA. Cu siguranţă, nu se pune problema de a nu plăti drepturi de autor pentru muzica descărcată sau ascultată pe internet, aceste drepturi fiind fundamentale. Mai degrabă trebuie găsit un echilibru între interesele autorilor şi cele ale businessurilor online. „O metodologie pentru muzica pe internet este necesară. Intenţia este bună, va trebui să fim atenţi cum o aplicăm pentru ca drepturile autorilor să fie protejate în acelaşi timp cu promovarea afacerilor online“, spune Florin Grozea, membru al UCMR-ADA şi cofondator al trupei Hi-Q. „Câtă vreme nu susţinem să existe oferte legale rezonabile pentru antreprenor, dar şi pentru utilizatorul final, toate aceste dezbateri sunt doar vorbe goale“, conchide Bogdan Manolea.
„În ceea ce priveşte fiecare organism de gestiune (a drepturilor de autor sau conexe, n.r.), colectarea reprezintă o oportunitate de business“, spune avocatul Monica Lupaşcu
54,4 mil. lei este suma totală repartizată în 2007 de către UCMR-ADA sub forma drepturilor de autor. 238.000 de lei au fost plătite ca drepturi din difuzarea muzicii pe web