Războiul din Ucraina ne-a arătat că opțiunea de a dota armatele cu arme ultrasofisticate și exagerat de scumpe, atât de distrugătoare încât practic nu pot fi folosite în teren, este păguboasă. Cu atât mai mult cu cât în umbra nebuniei grandorilor, producția de armament clasic a fost redusă drastic, până la dispariție.
O frază cinică a unui general francez a înghețat opinia publică în urmă cu câteva luni : la un război de intensitatea celui care se duce acum la estul Europei, cu un consum de muniție de acest nivel, Franța ar fi avut cu ce face fată trei zile. În ultimele zile aflăm că situația este, în fapt, aceiași în toate armatele occidentale.
Inventivitatea celor două tabere aflate în conflict pe pământul ucrainian e de natură să sune alarma în capetele inginerilor de armament. Războiul se poate duce cu arme ieftine, cu condiția să fie multe. Și este o nebunie să oprești o dronă de 20.000€ cu o rachetă Patriot. De asemenea, bricolajul făcut de ucrainieni pentru ultimul atac asupra podului Crimeei a adus în prim plan dronele submarine la care occidentul – surprinzător – nu s-a gândit încă, dar la care de doua zile se gândește intens !
Armata franceza este, cu mici întreruperi, în război continuu de la declansarea celui de-al doilea razboi mondial și a intrat într-un proces accelerat de finanțare și reînarmare, pe modelul unor conflicte pe care le credeam, cu toții, încheiate încă din 1945.
Hebdomadarul l’Express dezvăluie care sunt ultimele “gadgeturi” care vor intra în dotarea Armatei, începând cu o gamă largă de vehicule telecomandate.
…De mărimea unui pițigoi
« De mărimea unei rachete de tenis, cvadricopterul decolează de la sol într-un nor ușor de praf, înainte de a dispărea în spatele unui deal. Misiunea sa : să se apropie discret de un sat aflat la câteva sute de metri distanță și să detecteze, grație camerei sale, inamici înarmați sau alte capcane. Privind pe ecranul video al pilotului de la distanță, un soldat notează amenințările identificate, înainte de a face propuneri tactice superiorilor săi pentru a securiza zona. »
Scena nu se petrecepe un teatru de război, ci în Aube, la centrul de antrenament de luptă al taberei Mailly, unde revista a reușit să își acrediteze un jurnalist.
La sfârșitul lunii mai, aproximativ douăzeci de echipe din 17 regimente s-au confruntat acolo în cadrul celei de-a 4-a ediții a Dronex. Competiția a permis participanților să-și îmbunătățească competențele cu cele mai mici două drone ale forțelor terestre, „nano” Black Hornet, de dimensiunea unui pițigoi, și quadcopter Anafi, produs de compania franceză Parrot.
Astfel de exerciții vor deveni frecvente, informează l’Express. « Conflictul din Ucraina ne reamintește zilnic rolului crucial al dronelor. Pentru a rămâne competitivă, armata trebuie să se echipeze rapid. Până în 2025, 3.500 de aparate de zbor de buzunar vor echipa diferitele unități desfășurate în operațiuni sau antrenament. Ambiția afișată: ca toate unitățile forțelor terestre, chiar și cele mai mici (cum ar fi o „secțiune” de aproximativ treizeci de soldați), să fie echipate cu astfel de sisteme. »
Dronele nu vor fi, însă, folosite doar pentru recunoaștere. „Aceste drone vor face posibilă ghidarea focului de artilerie, în timp ce astăzi este nevoie să disloci un observator pentru a determina coordonatele obiectivului de tratat”, explică generalul Valentin Seiler, comandantul centrelor specializate de pregătire a armatei. O tehnică deja folosită în Ucraina pentru a ajusta tirul tunurilor Caesar.
Rezultate maxime cu cheltuieli infime
Întârzierea dotărilor în armata franceză se referă și la muniția ghidată de la distanță. În ciuda rolului ei decisiv în conflictele recente, Franța nu dispune încă de drone. Totuși, așa cum subliniază generalul Seiler, aceste drone kamikaze „pot distruge un tanc de 10 milioane de euro, în timp ce costul lor este câteva mii sau zeci de mii de euro pe unitate, un raport cost-eficiență foarte clar”.
Pentru a face față urgenței, 82 de Switchblade americane trebuie achiziționate în curând pentru forțele speciale, înainte de livrarea, din 2026, a primelor exemplare fabricate în Franța – Colibri și Larinae (cu 5 și respectiv 50 de kilometri raza de acțiune), pare să știe l’Express.
Armata franceză nu mai are dronă tactică de la retragerea Sperwer în 2020. Succesorul sau, Patroller, tocmai a fost certificat, cu patru ani întârziere după ce un model s-a prăbușit în 2019.
Un total de 28 de aeronave echipate cu senzori de ultimă generație și 5 stații de control au fost comandate de la Safran. Dar primul sistem complet nu va ajunge în mâinile militarilor înainte de 2024, iar cele cu armament abia în 2028.
În curând, o dronă de luptă cât un avion Rafale
Sfârșitul deceniului va marca și sosirea pe piață a Eurodronei, de dimensiunea unui avion de luptă. Este vorba despre un program Arles lansat acum cincisprezece ani împreună cu Germania, Italia și Spania, și care ar trebui să permită Franței să se elibereze de dronele americane cu care efectuează majoritatea atacurilor aeriene în Sahel.
Airbus, producătorul Eurodronei, este în atenția armatei și cu Zephyrul său, capabil să zboare săptămâni întregi grație panourilor solare, la o altitudine de 21 de kilometri.