La 21 ianuarie 2019, forțele iraniene, siriene și israeliene au lansat o grindină de rachete una asupra celorlalte, într-o explozie de violență de-a lungul frontierei dintre Siria și Israel. Ulterior, Forța de Apărare Israeliană a prezentat un videoclip in care prezenta muniții neidentificate eliminând două sau trei sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.
Potrivit NationalInterest, raidurile recente ar putea dezvălui îmbunătățiri ale forțelor de apărare antiaeriană ale Siriei, datorită sprijinului dat de Rusia și transferurilor de arme. Ele dezvăluie și capacitatea continuă a Israelului de a respinge atacuri, inclusiv prin utilizarea unor dronelor kamikaze.
Succesiunea atacurilor de genul „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” a început odată cu lansarea unei rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Fateh 110 de către Corpul Gardienilor Revoluționari Iranieni asupra unei stațiuni de schi israeliene, de pe Muntele Hebron din Înălțimile Golan. În timp ce racheta cu combustibil solid se îndrepta spre munte, a fost interceptată și distrusă de două rachete din sistemul de apărare aeriană Iron Dome al Israelului.
De la începutul războiului civil din Siria, în 2011, avioanele de război israeliene au lansat sute de atacuri asupra țintelor siriene, încercând să întrerupă transferul de arme către Hezbollah și întărirea forțelor iraniene. Un singur avion F-16 israelian a fost doborât în februarie 2018 de o rachetă sol-aer S-200. Doar în acel an, armata israeliană (IDF) a atins ținte în Siria cu peste 2.000 de rachete.
La câteva ore după atacul cu rachete al Corpului Gardienilor Revoluției, IDF a ripostat cu cel mai extins atac. O ploaie de rachete s-a năpustit asupra Aeroportului Internațional Damasc și a magazinelor de arme din apropiere. Trupele siriene de apărare aeriană ar fi lansat, la rîndul lor, zeci de rachete, în principal rachete cu rază medie de acțiune din sistemele de apărare aeriană Buk (SA-17) și rachete 57E6 din sistemele Pantsir-S1 (SA-22) cu rază scurtă de acțiune.
Trupele siriene spuneau pe rețelele de socializare că munițiile au fost relativ lente și aveau rămășițe de aripi stângi. Iar arma anti-SAM era, probabil, o dronă kamikaze construită de Israel, Harop (Harpy 2), care poate fi pilotată de la distanță sau setată să acopere automat emisiile radar, detonând un exploziv de 30 de kg la impact. Harop are o viteză maximă de180 de km pe oră și poate naviga peste câmpul de luptă timp de șase ore.
Este posibil ca armata israeliană să fi folosit tipuri suplimentare de arme, inclusiv rachete de croazieră Delilah ghidate de GPS, sau bombe planor dotate cu un kit SPICE de înaltă tehnologie, care include GPS dual și ghidare electro-optică.
Iar declarații și incidente din ultima vreme arată că sunt puține șanse ca această confruntare de forțe dintre Israel, Iran și Siria să se oprească.