In luna octombrie a.c., compania International Marketing Research&Communication Group a monitorizat consumul de ciocolata si de produse zaharoase (dropsuri, caramele, jeleuri) al unei anumite categorii de populatie. Este vorba de locuitorii din mediul urban, cu venituri lunare pe membru de familie intre 100 si 1.000 USD, respectiv persoane din asa-zisa clasa de mijloc, in formare in Romania. Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ, in 47 de localitati cu peste 50.000 de locuitori.
Rezultatele sondajului releva faptul ca daca din cele 1.500 de persoane intervievate, 1.211 sunt consumatoare de ciocolata (81%), in ceea ce priveste produsele zaharoase, numarul scade la 396 de persoane (26%). Cei mai multi dintre adeptii acestor dulciuri locuiesc in Ardeal: 31%, respectiv 38%. La polul opus, dobrogenii par a fi foarte putin tentati de astfel de delicii: 3% in cazul ciocolatei si 2% in cel al produselor zaharoase.
Studiind vanzarile, ca valoare, rezulta ca liderul pietei de profil este Kraft Foods Romania, care detine o cota de 58% pe segmentul tabletelor de ciocolata – cu cele trei marci: Poiana, Africana si Milka -, 40% la bomboanele din ciocolata (Suchardine), 27% la batoanele din ciocolata – categorie la care este intrecut cu numai un procent de Mars – si 71% la produsele zaharoase (cu marcile Silvana si Sugus). Revenim cu precizarea ca a fost monitorizat doar segmentul de piata reprezentat de persoanele cu venituri medii spre mari care, atunci cand achizitioneaza bunuri de larg consum, inclusiv alimente, se orienteaza spre marci cunoscute, si nu spre produse „no-name” sau vrac. Insa chiar si in randul acestor consumatori, produsele autohtone au mai mare cautare decat cele straine, marcile romanesti (unele realizate sub licenta) fiind cele care isi impart piata.
Din studiile calitative realizate de aceeasi companie, rezulta ca romanii prefera gustul de ciocolata cu lapte, in care masa de cacao incorporata este mai mica de 54%-58%. Acesta este si motivul pentru care in clasa medie nu apar consumatori pentru marci precum Dinner Mint sau After Eight. Atitudinea consumatorului fata de un produs precum ciocolata este de satisfactie combinata cu surpriza, iar intentia de cumparare se manifesta in raport de varsta. Astfel, cei tineri si foarte tineri, intre 7 si 21 de ani, pot fi caracterizati ca fiind dependenti de ciocolata. In randul adultilor, intentia de cumparare si pofta se diminueaza, cei trecuti de 22 de ani marturisind ca, de regula, achizitioneza astfel de produse, pur si simplu, atunci cand au chef.
Cu cat se avanseaza in varsta, cu atat se schimba si gusturile. Astfel, copiii devoreaza in special produsele zaharoase (dropsuri, caramele si jeleuri), mai ales daca sunt foarte colorate sau reprezinta personaje cunoscute din desene animate, in timp ce adultii prefera ciocolata (tablete, batoane si bomboane).
Criteriile de alegere a marcilor sunt nenumarate si depind in mare masura de varietatea sortimentelor comercializate. Cei mici, de exemplu, sunt foarte incantati sa descopere diferite umpluturi in ciocolata pe care o consuma, spre deosebire de adulti, care apreciaza produsele cu gust de lapte, caramel, cacao, alune, cappuccino si, mai rar, alte combinatii.
Dincolo de placerea gustului, senzatie dominanta in randul tuturor categoriilor de respondenti, consumul de ciocolata are si o motivatie emotionala, constata Monica Buculei, director general, IMR&C Group: „Motivatia emotionala are un rol foarte important si merge de la curiozitate, influenta grupului sau placere – in randul consumatorilor copii -, pana la ideea de „egoism involuntar”, opus celui „sociabil”, ocazii sau stari speciale si placeri neimpartasite – pentru consumatorii adulti”, afirma interlocutoarea noastra.
O alta concluzie a studiului este ca din categoria produselor de larg consum, segmentul alimentar, ciocolata este cea mai „branduita” piata, dupa bere si tigari. Marcile prezente in comert sunt relevante, iar investitia in canalele de comunicare este pe masura.
