Cea mai înaltă șosea din România strânge tot mai mulți turiști pe serpentinele sale, deși – oficial – drumul este în continuare închis vehiculelor. Cei care circulă pe acest drum au parte de un peisaj nemaîntâlnit în lume, consider omul de afaceri Ion Țiriac, care crede că dacă s-ar face investiții în hoteluri această zonă are un potențial touristic de miliarde de euro.
“Am fost la un drum care s-a făcut peste munte în Gorj. Transalpina. Domne, eu am văzut multe la viața mea. Este impresionant, senzațional. Peisaj ca al nostrum nu există… Acum, e complet rupt, balustrade e căzută, pe porțiuni întregi jumătate din șosea s-a dus la vale. Se spune că doar 300 de milioane s-au băgat”, a spus Ion Țiriac, la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.
Potrivit omului de afaceri, vina nu-I al ministrului de azi, de ieri, ci a celui care a dat lucrarea și nu a verificat.
“Trebuiau să se ducă să-l verifice (pe constructor – n.r.) în fiecare zi, să vadă cea făcut. Acolo se pot face piste și hoteluri. Dacă Ibiza face 8-9 miliarde de euro din turism, România nu face nici 4 miliarde”, a mai spus omul de afaceri.
„Drumul Regelui”, pericol public
În vara acestui an, Evenimentul zilei scrisa despre Transalpina că șefii CNADNR ridică din umeri de un an și jumătate și speră să nu moară cineva pe Transalpina. Între timp, drumul a început să o ia la vale. Se caută alt constructor. În plină vară, când sute de șoferi își riscă efectiv viața pe cel mai înalt drum din România, Transalpina, șefii Companiei Naționale pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale ridică din umeri și spun că nu au ce să facă. Motivul: nu pot pune în siguranță drumul neterminat pentru că nu le aparține, deși s-au alocat 400 de milioane de euro de la bugetul de stat. Până în prezent, deși s-au întocmit rapoarte de către Curtea de Conturi și de către Corpul de Control al Guvernului care arată că s-au comis mai multe ilegalități în ceea ce privește construirea acestui drum, nimeni nu a fost tras la răspundere.
Complici la accidente
În luna iunie, șefii din Guvern l-au somat de șeful Companiei Naționale pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale, Narcis Neaga, să ia măsuri, mai ales că a venit vara și mulți turiști se duc pe Transalpina. Motivul: zonele cele mai periculoase nu ar fi marcate, susține ministrul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, Florin Jianu. „Cunosc problema legată de Transalpina, chiar am avut discuţii cu directorul CNADNR, am stabilit ca acesta să trimită o echipă în teritoriu și să marcheze cele 4-5 zone care sunt cu probleme. Ne preocupă, bineînţeles siguranţa rutieră, în aceeaşi măsură ne preocupă şi proprietarii de pensiuni şi oamenii care desfăşoară activităţi de turism în zonă”, a declarat Florin Jianu.
În replică, directorul Companiei de Drumuri a explicat că a mers pe Transalpina, dar nu are ce să facă, pentru că drumul nu se află în custodia CNADNR- ului, ci a constructorului Romstrade, care se află la rândul lui în insolvență. El a mai adăugat că speră să nu se întâmple vreo tragedie: „Conducătorii auto sunt rugaţi să respecte semnalizarea rutieră instituită la capetele sectorului de drum restricționat. În cazul producerii unor accidente rutiere pe sectorul de drum situat între localitățiile Rânca, (judeţul Gorj) şi Sebeş, (județul Alba), declarat închis circulaţiei publice, responsabilitatea aparține în totalitate conducătorilor auto care se deplasează pe traseul mai sus menționat, în conformitate cu prevederile legale”, a explicat Neaga.
În prezent, până la Rânca se circulă fără niciun fel de restricție, iar dincolo de Rânca drumul este declarat închis. „Oricine vrea să meargă, circulă pe propria răspundere, dar am putut să obţinem acest lucru ca domnul director să meargă acolo să marcheze aceste zone. Am vizitat zona Rânca de mai multe ori, este o zonă în dezvoltare, o zonă frumoasă, care atrage turişti nu numai din regiune, ci din toată ţara”, a precizat Florin Jianu.
Și, pentru că lucrările au fost abandonate, neasigurându- se în tot acest timp și conservarea lor, în prezent, se înregistrează degradări ale structurii de rezistență a drumului, provocate de scurgerea necontrolată a apei provenite din precipitații și din topirea zăpezilor. Aceste degradări pot constitui un potențial pericol de cedare a drumului sub acțiunea traficului, au explicat mai mulți experți.
A uitat de marcaje
Sectorul de drum nu a fost echipat de către constructorul SC ROMSTRADE SRL, cu elementele de siguranță obligatorii: parapeți de siguranță, semnalizare verticală și marcaj rutier, obligația aceasta fiind specificată în contractul pe care l-a semnat cu CNADNR-ul. „În cazul unor condiții dificile meteo-rutiere, acest sector de drum prezintă un grad sporit de risc pentru toți participanții la trafic”, au mai precizat experții Companiei de Drumuri, care întocmesc un dosar pentru a acționa în instanță firma aflată în insolvență.
300 de milioane de euro se pot duce pe apa Sâmbetei
Drumul trebuia construit de firma deținută de fostul rege al asfaltului Nelu Iordache, Romstrade. Numai că, deși a primit contractul în septembrie 2009, el nu a terminat lucrarea până în octombrie 2012, atunci când a fost reziliat contractul. Și, pentru că mai marii Companiei nu au verificat, periodic, lucrările, acum s-au trezit că ceea ce s-a lucrat și pentru care s-au achitat aproape 300 de milioane de euro ori s-a făcut prost, ori mare parte din lucrări s-au degradat pentru că nu s-a conservat șantierul, de la rezilierea contractului și până în prezent, trecând aproape doi ani.
Se vor da alți bani pentru evaluarea lucrărilor
Mai mult, constructorul ar putea primi și restul de aproximativ 90 de milioane de euro (deci un total de 400 de milioane), pentru că mare parte din ultimele facturi emise de Romstrade, societate aflată acum în insolvență, ar fi fost acceptate spre decontare de către CNADNR, susțin surse din Companie.
Și, pentru că fostul rege al asfaltului, Nelu Iordache, nu a fost controlat periodic cum lucrează, așa cum se stipula în contractul pe baza căruia trebuia să predea drumul la cheie, acum șefii CNADNR s-au trezit să angajeze un expert ca să spună dacă s-au achitat 300 de milioane de euro degeaba sau nu, bani pe care Compania i-a decontat firmei Romstrade pentru cât a muncit până în 2012.
„În vederea rezilierii contractului de lucrări, CNADNR SA se află în proces de evaluare a lucrărilor executate din punct de vedere cantitativ și calitativ. Astfel, CNADNR SA a angajat experți pentru realizarea unui raport prin care să se stabilească eventualul prejudiciu cauzat de Antreprenorul SC ROMSTRADE SRL, acest raport urmând a fi opozabil în acțiunea în instanță care va fi demarată de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA!”, au explicat reprezentanții Companiei. Numai că, societatea tocmai a rămas fără administrator judiciar, ceea ce înseamnă că șefii de la CNADNR mai au de așteptat până să găsească pe vreun reprezentant al Companiei.
Se va angaja alt constructor
Șefii de la Drumuri susțin că după ce vor rezolva litigiul, care durează de aproape doi ani, vor angaja un alt constructor care să termine lucrările la acest drum. Numai că, până atunci mai este cale lungă, Romstrade aflându-se în insolvență în prezent, iar administratorul judiciar, Casa de Insolvență Transilvania, a renunțat. Așa că, judecătorul trebuie să numească alt administrator. „După rezilierea contractului de execuție a lucrărilor de modernizare a DN 67C încheiat cu Antreprenorul SC ROMSTRADE SRL, CNADNR SA va organiza o procedură de achiziție publică pentru atribuirea contractului de lucrări rămase de executat. Reluarea lucrărilor de modernizare a DN 67C se va face după finalizarea procedurilor de atribuire și semnarea contractului de execuție”, au precizat reprezentanții Companiei. În acte este trecut că 80% din drum este gata. Realitatea este alta.
Au schimbat categoria drumului și s-au făcut polițe false de asigurare
Inspectorii Curții de Conturi au constatat că drumul a fost construit degeaba, iar contractul pentru amenajarea lui a fost încheiat ilegal, cu ajutorul mai multor angajați din cadrul CNADNR. În 2008, contactul a fost semnat de şeful Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Craiova, Adrian Lumezeanu. Contactat de EVZ, acesta a explicat că, întradevăr, contractul a fost semnat la DRDP Craiova, după ce drumul DN 67 C a fost trecut, special, la Direcția de Drumuri Craiova până s-a parafat documentul. Iar, ulterior, acesta a fost trecut înapoi în gestionarea Companiei Naţionale de Drumuri.
Întrebat cum comentează raportul Curţii de Conturi, Lumezeanu a precizat că nu ne poate da un punct de vedere oficial. Surse din cadrul DRDP Craiova susţin că mai marii instituţiei au cerut aviz de la CNADNR pentru semnarea acestui contract, după ce acesta a fost parafat.
Polițe de asigurare fără acoperire
Corpul de Control al primului ministru a constatat că s-a inițiat procedura de atribuire a unui contract de achiziție publică, finanțat în sistem „credit-furnizor”, având ca obiect lucrări de modernizare a drumului național Transalpina, cu toate că obiectivul de investiții nu era cuprins în Programul achizițiilor publice pe anul 2008 și nu erau identificate sursele de finanțare.
„În Nota justificativă privind stabilirea criteriilor de atribuire s-a consemnat faptul că drumul național este un drum cu „trafic ridicat”, deși, în urma ultimului recensământ de trafic realizat de CNADNR în anul 2005, acesta a fost încadrat ca drum național secundar”, susține Guvernul. Potrivit raportului, reprezentantul societății Romstrade împreună cu reprezentanții Astra au încheiat polițele privind asigurarea de garanție de bună execuție care s-au dovedit ulterior că nu erau valabile.
„Având în vedere că, în urma desfășurării acțiunii de control, au rezultat indicii privind implicarea reprezentanților CNADNR, a reprezentanților societății Romstrade și a reprezentanților Astra, în acte și operațiuni care pot întruni elementele constitutive ale unor posibile fapte de natură penală, Corpul de control al prim-ministrului, ca organ cu atribuții de control, va sesiza organele de urmărire penală, respectiv Direcția Națională Anticorupție, urmând ca organul de urmărire penală sau, după caz, instanța de judecată să hotărască asupra existenței sau inexistenței infracțiunilor și asupra vinovăției”, se mai precizează în raportul Corpului de control.
Directori CNADNR, complici cu Iordache
Discuțiile telefonice din dosarul celui mai înalt drum rutier din România, Transalpina, dezvăluie cum șefii Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) decontau ilegal bani către Romstrade. În acest caz, procurorii DNA i-au trimis în judecată pentru fapte de corupție pe Nelu Iordache, cel care controla firma Romstrade, și șapte funcționari de la DRDP Craiova.
Potrivit actelor din dosar, pe 5 septembrie 2008, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a încheiat cu Romstrade un contract prin care constructorul se obliga să proiecteze și să execute modernizarea DN 67 C Bengești – Novaci – Rânca – Obârșia Lotrului – Sebeș (Transalpina) pe o lungime de 184 km. Prețul era de 1.231.210.293,41 de lei (345.476.820,64 de euro), la care se adăuga TVA de 144.195.413,18 de lei. Mult mai mult decât au oferit israelienii de la Shapir Structures 1991 LTD: aproximativ 25o de milioane de euro.
Avea „cârtițe” în Companie
Pentru execuția lucrării s-au stabilit 18 luni, contractul fiind semnat în 2009, pe când director general al CANADNR era Dorin Debucean (foto dreapta), iar Romstrade efectua lucrările de construcție drumuri și poduri, urmând ca după finalizarea lor să se deconteze plata lucrărilor. Numai că, multe din lucrările efectuate de Romstrade au fost fie supra- eveluate, fie nu au fost controlate de către angajații Companiei Naționale care au fost puși să facă verificările.
Mai mult, pe 8 aprilie 2010, Constantin Șerban, director la DRDP Craiova, l-a anunțat pe Dragoș Niia, omul de încredere a lui Nelu Iordache și reprezentant al Romstrade, că urmează controale.
Cine sunt funcționarii care l-au favorizat pe Iordache
1. Constantin Șerban, director adjunct Investiții (DRDP Craiova)
2. Ștefan Brănaru, director adjunct (DRDP Craiova)
3. Ion Dina, diriginte de șantier (DRDP Craiova)
4. Marin Tudor, diriginte de șantier (DRDP Craiova)
5. Luchian-Toma Panduru, angajat (DRDP Craiova)
6. Mihai-Adrian Radu, șef Departament Reparații Capitale și Investiții (DRDP Craiova)
7. Ștefan Radu, șef Birou Investiții (DRDP Craiova)